Într-un document al Ministerului Energiei privind analiza calitativă din procesul de elaborare a Strategiei Energetice a României se arată că există anumite părți ale industriei energetice autohtone care sunt suprataxate inutil fapt ce duce la o îngreunare a activității companiilor, în special cele de stat, pe o piață regională care devine din ce în ce mai concurențială.
„Întrucât piaţa europeană a energiei electrice va fi tot mai integrată, va crește concurența pentru cotă de piață atât cu privire la furnizarea de energie electrică, cât și la asigurarea serviciilor de sistem. Din acest motiv, cadrul de reglementare românesc nu trebuie să introducă restricţii inutile sau excesive faţă de celelalte state din regiune și din UE”, se spune în document. Un exemplu de reglementare excesivă, conform sursei citate, este faptul că energia electrică produsă în centrale hidroelectrice este supusă, în prezent, unei taxe volumetrice pe apa uzinată, necorelată cu potențialul hidroenergetic al fiecărei căderi prin uzinare. Taxa se aplică și volumului de apă de răcire necesar în termocentrale și în procesul de producere a energiei nucleare.
“Nivelul taxei este unul dintre cele mai mari pe unitatea de volum la nivel european, cu impact asupra competitivității energiei electrice produse în România. Un alt exemplu este cel al introducerii intempestive a așa-numitei „taxe pe stâlp”, din rațiuni bugetare de termen scurt, cu impact direct asupra actorilor din sectorul energetic. Acest comportament al statului ca reglementator periclitează competitivitatea economică și securitatea energetică pe termen lung a României”, se arată în document.
Taxa volumetrică pentru apa uzinată lovește în special în Hidroelectrica, compania statului român, unul dintre cei mai mari producători de energie din țară și principalul producător de energie hidro. De altfel, societatea, aflată în proprietatea Ministerului Energiei, a anunțat că va acționa statul român la Curtea Europeană de Justiție cerând eliminarea aceste taxe pe motiv că este ilegală. Oficialii companiei se bazează pe o Directivă a Parlamentului şi Consiliului UE, dar și pe o decizie recentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene de Justiţie. Taxa pe apa uzinată păgubeşte compania de 100 de milioane de euro în fiecare an şi reprezintă 15% din toate costurile Hidroelectrica, susține Remus Borza, șeful Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica. 21,7 lei din preţul unui MWh reprezintă costul apei uzinate, circa 15% din costurile totale ale Hidroelectrica. Taxa pe stâlp reprezintă alţi 8,3 lei. Banii aceștia merg în visteria Administrației Naționale Apele Române, aflată în subordinea Ministerului Mediului. Într-un răspuns la o interpelare a parlamentarului Rodin Traicu, oficialii instituției au precizat că “prin contribuţiile aplicate utilizatorilor pentru folosirea resursei de apă, Administraţia Naţională Apele Române nu realizează un sistem concurenţial deoarece gestionează o resursă monopol de stat şi nici nu obţine profit”.
Totodată, aceștia au spus că, potrivit Directivei Cadru a Apei 60/2000/EC, statele membre trebuie să aplice la toate activităţile ce utilizează resursa de apă principiul recuperării costurilor în domeniul apelor. Numai că la 11 septembrie 2014 plata apei a fost considerată o taxă ilegală și abuzivă, conform hotărârii Curții Europene de Justiție, pronunțată în ȋn cauza C525/12 Comisia Europeană împotriva Germaniei. Curtea a dat dreptate Berlinului în defavoarea Bruxelles-ului, care considera că excluderea hidroenergeticii dintre „serviciile legate de utilizarea apei” este în dezacord cu Directiva Cadrua Apei 60/2000/EC.
În aceste condiţii, producătorii români de energie se pot adresa Curţii Europene de Justiţie pentru a determina statul român să renunţe la această taxă. Borza a declarat recent că apa uzinată este taxată de către stat cu 25 de euro pentru fiecare 1.000 de metri cubi, comparativ cu Franţa, unde taxa este de 0,5 euro, adică de 50 de ori mai mică. „Nu mai sunt decât patru ţări, din cele 28 ale UE, care taxează apa folosită în scopuri energetice: Franţa, Italia, Grecia şi România. Şi toate au un regim de taxare mult mai relaxat ca noi. Vrem să schimbăm şi la noi acest regim. Prin judecată, dacă altfel nu se poate”, a spus Borza. Taxa pe apa uzinată a fost introdusă din anul 2000, dar la vremea respectivă s-a reglementat costul apei ca fiind 1% din costul producţiei de energie a hidrocentralelor raportat la volumul de apa tranzitată prin aceste hidrocentrale. În decembrie 2010, Administraţia Naţională Apele Române a obţinut creşterea preţului apei uzinate în hidrocentrale de la 0,26 lei/1.000mc la 1,1 lei/1.000mc. O altă companie a statului care este afectată de această taxă este Nuclearelectrica, operatorul celor două reactoare nucleare de la Cernavodă. De asemenea, și complexurile energetice din Oltenia și Hunedoara plătesc apa pentru fiecare grup energetic. Taxa pe apă reprezintă astfel peste 2% din costul energiei produse pe bază de cărbune. La nivelul Uniunii Europene, sunt doar câteva state care taxează apa uzinată, dar mult mai puţin decât România şi diferenţiat. Andrei Covatariu, expert afiliat în Energy Policy Group, un think-thank românesc independent specializat pe politici energetice, susține că această taxă este bizară. “Deși centralele hidroelectrice nu consumă apa, folosindu-se doar de tranzitul ei pentru a produce electricitate, producătorii din astfel de unități sunt forțați să plătească apa ca și atunci când ar consuma-o.
Ideea privind alterarea semnificativă a calității apei sau invocarea impactului industriei hidro asupra faunei acvatice nu sunt explicații realiste. Una dintre consecințele nefericite ale acestui mecanism de taxare este practica producătorilor hidro de a deversa apa din lacuri, pentru a ocoli această taxă. În felul acesta, uneori, se renunță în mod deliberat la energia potențială pe care ne-o oferă apele curgătoare”, a scris acesta într-un articol apărut recent. Covatariu a atras atenția că în răspunsul statului se spune că taxa este menită să acopere costurile cu apa, fără a obține un profit. Cu toate acestea, suține el, din text lipsește o explicație a costurilor pe care ANAR le suportă pentru apa uzinată în hidrocentrale, precum și destinația fondurilor colectate, astfel încât balanța financiară să fie zero.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.