Cum se pariază pe retragerea dosarului Roșia Montană de la UNESCO

Tenor Capital Management Company L.P. a cumpărat în ziua de 30 iunie peste 110 milioane de acțiuni la Gabriel Resources, compania care dorește să dezvolte proiectul minier de la Roșia Montană și care, în prezent, se află în litigiu la tribunalul de la Washington cu autoritățile române. Achiziția nu a venit într-un moment oarecare ci la două zile după ce premierul Florin Cîțu a spus că în Coaliția de guvernare se discută despre retragerea dosarului Roșia Montană de la UNESCO, ceea ce presupune reluarea demersurilor pentru activitatea de minerit. Tranzacția cu acțiuni a fost anunțată pe 5 iulie de către Bloomberg și alte instituții de presă cu profil financiar.

Fostul parlamentar Mihai Goțiu susține că e vorba de o operațiune prin care se pariază la bursă pe retragerea dosarului de la UNESCO. ”În cei aproape 20 de ani trecuți de când urmăresc și investighez culisele Afacerii Roșia Montană am întâlnit numeroase asemenea ”coincidențe”, în care declarațiile și acțiunile politicienilor români legate de proiectul minier au fost urmate de investiții spectaculoase la bursă în acțiunile Gabriel Resources (cum s-a întâmplat la sfârșitul anului 2009, când Adriean Videanu, ministru al Economiei, anunța includerea proiectului în programul Guvernului Boc, ori în vara lui 2011, când ministrul Culturii (atunci) Kelemen Hunor ”anticipa” eliberarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic, anulată însă, ulterior, de instanțele de judecată). Faptul că o companie care a pariat, la Bursă, pe câștigarea procesului cu România cumpăra masiv acțiuni Gabriel Resources în momentul în care premierul anunță o posibilă retragere a Dosarului Roșia Montană de la UNESCO, este o dovadă suplimentară că de o eventuală decizie în acest sens (de retragere) ar fi în avantajul companiei, nu a statutului român, în procesul de la Washington. Asta dincolo de pierderea unei oportunități uriașe de dezvoltare a zonei, bazată pe valorificarea patrimoniului cultural excepțional și a celui natural de la Roșia Montană!” a spus Goțiu.

Gabriel Resorces cere de la statul român daune în valoare de 4,75 miliarde de dolari pentru că a blocat proiectul de la Roșia Montană. Este posibil ca până la finele acestui an să avem verdictul de la tribunalului arbitral de la Washington. Într-un document prezentat în instanță, Gabriel Resources aduce acuzațîi la adresa foștilor premieri Emil Boc și Victor Ponta, pe care îi consideră în mare parte răspunzători pentru eșecul proiectului minier de la Roșia Montană. „Începând din 2006 că primar al Clujului, un oraș universitar cu o puternică atitudine anti-minieră, domnul Boc s-a opus public proiectului indiferent de orice evaluare tehnică. Miniștrii Hunor și Borbely au susținut poziția primului ministru Boc în ceea ce privește proiectul și, în calitate de lideri ai partidului etnic maghiar, au sprijinit opoziția Ungariei față de proiect, anunțată înainte de orice evaluare tehnică. Conform declarațiilor lor publice, domnii Boc, Hunor și Borbely au condiționat în mod clar proiectul în mod ilegal de un nou acord economic și de o decizie politică finală favorabilă. Este necunoscut și irelevant dacă ar fi depășit vreodată interesele politice personale și ar fi permis proiectelor să continue”, se precizează în documentul citat.

Gabriel Resources susține că a investit 760 de milioane de dolari pentru a dezvoltă proiectul minier din Munții Apuseni.

Răspunsul părții române a fost dur și a taxat incapacitatea companiei miniere canadiene de a îndeplini toate condițiile pentru avizarea investiției.

„România a produs dovezi esențiale cu privire la toate principalele revendicări și apărări, inclusiv – așa cum trebuie să fie fără precedent în arbitrajul tratatului de investiții – de la doi foști prim-miniștri și doi foști miniștri ai economiei. Plângerea reclamanților potrivit căreia România nu a prezentat anumite alte persoane că martori și speculațiile lor cu privire la motivele pentru care România nu a făcut acest lucru sunt, prin urmare, nu numai irelevante, ci incorecte. În orice caz, o mare parte din cazul reclamanților poate fi respinsă doar prin probe documentare și nu necesită nicio proba suplimentară a martorilor”, se menționează în răspunsul României.

Comitetul UNESCO se întrunește între 24-27 iulie 2021 pentru a discuta nominalizările pentru Lista Patrimoniului Mondial. Dosarul Roșia Montană se află pe ordinea de zi a Comitetului la poziția 17, din cele 26 de nominalizări programate. Dosarul „Peisajul Cultural Minier la Roșia Montană” a fost trimis către UNESCO pe 4 ianuarie 2017 de către ministrul Culturii, Corina Șuteu, în ultimele zile de mandat ale Guvernului Cioloș. În iunie 2018, guvernul Dăncilă a solicitat în mod rușinos amânarea dosarului în plenul Comitetului UNESCO. Solicitarea a fost aprobată cu mențiunea că acesta trebuie retrimis în maximum trei ani, altfel recomandarea de înscriere va expira. În ultima zi a lui ianuarie 2020, guvernul Ludovic Orban a reluat procedura pentru UNESCO. Nominalizarea se află acum pe ordinea de zi a Comitetului UNESCO, cu recomandare de înscriere din partea ICOMOS, organism consultativ de specialitate al UNESCO. Ca și în 2018, ICOMOS recomandă, simultan cu includerea pe Lista Patrimoniului Mondial, și includerea în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.