Cum se scriu strategiile energetice și de ce nu sunt ele puse în practică

În ultimii ani, în România au existat numeroase încercări de elaborare a unor strategii energetice pe termen lung, însă inconsecvenţa cadrului politic şi lipsa finanţării au condus, nu de puţine ori, la nepunerea în practică (parțial sau total) a unor componente ale acestor strategii în contextul socio-economic şi politic creat, se arată în Sinteza Raportului de audit al performanței privind piața de energie electric în perioada 2010-2014.

O condiţie primordială şi totodată esenţială pentru succesul unei strategii energetice, se spune în document, constă în elaborarea acesteia astfel încât, să îşi menţină valabilitatea şi actualitatea într-o măsură cât mai mare, indiferent de schimbările ce pot interveni după elaborarea acesteia sau de regulile instituite ulterior. Printr-o Strategie energetică naţională bine fundamentată şi cu obiective bine conturate se poate asigura, pe de o parte, creşterea siguranţei în alimentarea cu energie şi limitarea importului de resurse energetice, iar pe de altă parte dezvoltarea durabilă a sectorului energetic.

În perioada auditată, elaborarea Strategiei energetice a României a fost prevăzută în Legea energiei. Guvernul României, prin Hotărârea Guvernului nr. 1069/2007, a aprobat Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, având ca obiectiv general: satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi lung, la un preţ cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. În vederea îndeplinirii obiectivelor strategice, în subsectorul energiei electrice, prin Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, au fost stabilite măsuri constând în principal în realizarea de investiţii în perioada 2007-2020 în sumă estimată de 18,1 miliarde euro (în domeniul hidroenergetic – 4,7 miliarde de euro; în domeniul termoenergetic – 5,8 miliarde de euro; în domeniul nuclear – 2,2 miliarde de euro; în domeniul distribuţiei de energie electrică – 3,4 miliarde de euro; în domeniul transportului de energie electrică – 2 miliarde de euro).

Deşi au trecut mulți ani de la data aprobării Strategiei energetice, până la sfârşitul anului 2014, majoritatea proiectelor nu au fost realizate şi puse în funcţiune, unele dintre acestea nefiind demarate sau fiind în stadiul de proiect. În domeniul hidroenergetic, faţă de valoarea proiectelor de investiţii în valoare de 4,7 miliarde euro, au fost realizate investiţii de 2,15 miliarde euro (45,87%), lucrările de investiţii realizate limitându-se doar la lucrări de modernizare şi de retehnologizare a instalaţiilor existente, fără a fi urgentate proiectele ample de investiţii de interes naţional, precum hidrocentrala Tarnița – Lăpustești). Deşi obiectivul strategic privind realizarea centralei hidroelectrice de acumulare prin pompaj Tarniţa – Lăpustești a fost prevăzut ca proiect prioritar atât în Programul de guvernare 2009-2012, cât şi ulterior prin Programul de guvernare 2013-2016, iar primele studii de amplasament au fost realizate în perioada 1975-1985, primul studiu de fezabilitate fiind efectuat în anul 1994, datorită tergiversării în aplicarea unor măsuri ferme menite să contribuie la demararea lucrărilor de realizare a acestui obiectiv, proiectul investiţional se află la mai bine de 35 de ani în faza de selecţie a investitorului, se spune în documentul Curții de Conturi. În domeniul termoenergetic, faţă de valoarea proiectelor de investiţii de 5,8 miliarde euro, au fost realizate investiţii la nivelul principalilor producători de energie electrică cu capital majoritar de stat (SC Complexul Energetic Hunedoara SA, SC Complexul Energetic Oltenia SA, SC Electrocentrale Bucureşti SA, SC Electrocentrale Galaţi SA, SC Electrocentrale Oradea SA, Termoelectrica, CET Govora, RAAN şi Romgaz) în valoare estimată de 1,7 miliarde euro (29,3%), fiind realizate atât lucrări de investiţii noi cât și lucrări de modernizare şi de retehnologizare a instalaţiilor existente. În domeniul nuclear, deşi a fost prevăzută începerea exploatării comerciale în anul 2015 la Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, cu o putere instalată de 1440 MW, proiectul se afla în stadiul de negociere a Memorandumului de Înțelegere cu investitorul privat China General Nuclear Power Corporation (CGN), valoarea investiţiilor realizate fiind de 654 milioane de lei şi au constat, în principal, în lucrări civile la clădirea reactorului, clădirea turbinei şi clădirea de servicii (rata de finalizare fiind de 15% la Unitatea 3 şi 14% la Unitatea 4). Deşi acest obiectiv strategic a fost prevăzut ca proiect prioritar atât în Programul de guvernare 2009-2012, cât şi ulterior prin Programul de guvernare 2013-2016, prin măsurile adoptate, factorii decidenţi şi politici nu au reuşit continuarea proiectului (fiind trecut în conservare în urmă cu 23 de ani), deşi începerea exploatării comerciale pentru acest obiectiv a fost prevăzută pentru anul 2015. Probeleme mari sunt în domeniul transportului de energie electric.

Până la data finalizării misiunii de audit nu a fost retehnologizată nici o linie electric. Linia electrică aeriană “LEA 400 kV Oradea sud – Nădab – Bekescsaba” a fost trecută în conservare, datorită imposibilităţii exproprierii terenurilor necesare pentru construcţia a 5 stâlpi LEA. Au fost retehnologizate 5 staţii, valoarea lucrărilor fiind de 406 milioane de lei, fiind în curs de retehnologizare alte 3 staţii. De asemenea, proiectul staţiei electrice back to back la Isaccea (staţie care se va realiza pe teritoriul Republicii Moldova) era în analiză pentru identificarea potenţialilor participanţi la compania de proiect. În concluzie, se spune în documentul Curții de Conturi,proiectele de investiţii prioritare prevăzute în Strategia energetică a României nu au fost realizate, sectorul energiei electrice confruntându-se pe de o parte cu o nevoie stringentă de finanţare în vederea realizării proiectelor de investiţii, iar pe de altă parte, caracterizându-se printr-o inerţie mare, cu o diferenţă de timp între decizie şi realizare în practică, de ordinul zecilor de ani. Astfel, Strategia energetică a României, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1069/2007, nu a produs efectele scontate şi este departe de necesitățile sectorului energetic. În acest context, se remarcă nevoia stringentă ca Strategia energetică să fie însoţită de un program clar de măsuri şi de acţiune, cu proiecte bine definite şi cu stabilirea unor modalităţi de sprijin pentru realizarea acestora, cu termene şi responsabilităţi clare pentru factorii responsabili, se arată în documentul Curții de Conturi.

Din analiza efectuată asupra investiţiilor în curs de execuţie la un număr de 22 de operatori economici, participanţi la piaţa de energie electrică (producători, distribuitori, operator de transport, furnizori) s-a remarcat un nivel ridicat al obiectivelor nefinalizate la 31.12.2014, respectiv investiţii în valoare de 8 miliarde de lei aferente unui număr de 2.577 obiective de investiţii. Valorile cele mai ridicate ale obiectivelor de investiţii în curs de execuţie sunt înregistrate de Hidroelectrica SA- 4,8 miliarde de lei (1 miliarde de euro – 59,3%), urmată de SC Complexul Energetic Oltenia SA- 996 milioane de lei (222 milioane de euro – 12,21%) şi de SN Nuclearelectrica SA – 855 milioane de lei (190 milioane de euro – 10,48%). În ceea ce priveşte sursa de finanţare care a stat la baza realizării acestor obiective de investiţii până la 31.12.2014, s-a remarcat faptul că sursa principală de finanţare o reprezintă sursele proprii ale operatorilor economici, în cuantum de 6,3 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro – 78%), urmate de creditele interne şi externe obţinute de operatori, în cuantum de 942 milioane de lei (210 milioane de euro – 11,55%) şi de alocaţii de la bugetul de stat, în cuantum de 620 milioane de lei (138 milioane de euro – 7,6%).

Raportat la perioada în care au fost realizate obiectivele de investiţii, s-a remarcat faptul că ponderea cea mai mare este deţinută de investiţiile demarate anterior anului 2010 (43%), urmate de cele demarate în perioada 2013-2014 (32%). Referitor la proiectele de investiţii demarate anterior anului 2010, se remarcă: – existenţa unor lucrări de investiţii ce au fost trecute în conservare (ex: Unităţile 3 şi 4 de la SN Nuclearelectrica SA – Sucursala Cernavodă) sau sistate (ex: Unitatea 5 de la SN Nuclearelectrica SA – Sucursala Cernavodă, CHE Lotrioara), – existenţa unor lucrări de investiţii demarate în urmă cu 10-15 ani, care la această dată sunt realizate în proporţie scăzută de doar 10% – 15% (ex: Centrala Termoelectrică Deva – obiectiv: Reabilitare grup nr. 4; Hidroelectrica SA – Acumularea hidro-energetică a râului Olt – sector Făgăraş-Hoghiz, lucrarea fiind întreruptă temporar în condiţiile în care anterior au fost alocate fonduri în cuantum de 174 milioane de lei). – existenţa unor lucrări de investiţii demarate în urmă cu aproximativ 10 ani care până la sfârşitul anului 2014 au fost propuse pentru casare (ex: SC Electrocenrale Oradea SA – Cazan nr. 6 – pentru acest obiectiv au fost efectuate cheltuieli în cuantum de 768 mii lei din surse de la bugetul de stat, gradul de realizare al obiectivului de investiţii fiind de doar 10%). Cauzele care au condus la nefinalizarea lucrărilor de investiţii pot fi considerate pe de o parte lipsa acută de finanţare a proiectelor de investiţii, iar pe de altă parte lipsa unui management eficient la nivelul operatorilor economici prin care să se asigure prioritizarea proiectelor de investiţii în vederea realizării acestora într-un termen cât mai scurt. Strategia energetică a României, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.1069/2007 constituie baza elaborării Politicii energetice a României pe termen mediu şi scurt. Această politică urmăreşte direcţiile stabilite prin Strategia energetică, se elaborează de către ministerul de resort, pe baza Programului de guvernare și se concretizează într-un program aprobat prin hotărâre a Guvernului ce cuprinde: măsuri de stimulare a activităţilor de investiţii, cercetare-dezvoltare, dezvoltare durabilă, valorificare eficientă a resurselor energetice, a eficienţei energetice şi a altor activităţi în vederea asigurării siguranţei şi securităţii în funcţionare a Sistemului Energetic Național. În acest context, reprezentanții Curții de Conturi au constatat faptul că ministerul cu atribuții în domeniul energiei nu a elaborat un program care să cuprindă direcțiile prevăzute în Strategia energetică a României, pe domenii de activitate, şi termenele de implementare a proiectelor prioritare de investiţii.

În ceea ce priveşte urmărirea realizării obiectivelor stabilite prin Strategia energetică a României, atribuţii în acest sens a avut iniţial, Ministerul Economiei şi Finanţelor, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1069/2007. Ca urmare a reorganizării, instituțiile din cadrul administrației publice centrale care au avut atribuții în aplicarea strategiei în domeniul energetic, şi care implicit trebuiau să urmărească îndeplinirea obiectivelor stabilite, au fost: Ministerul Economiei şi Finanţelor (în perioada mai 2007 – ianuarie 2009, în baza Hotărârii Guvernului nr. 386/2007); Ministerul Economiei (în perioada ianuarie 2009 – ianuarie 2010, în baza Hotărârii Guvernului nr. 1720/2008); Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (în perioada ianuarie 20010 – februarie 2013, în baza Hotărârii Guvernului nr. 1634/2009); Ministerul Economiei (în perioada februarie 2013 – iulie 2013, în baza Hotărârii Guvernului nr. 47/2013); Departamentul pentru Energie (în perioada iulie 2013 – decembrie 2014, în baza Hotărârii Guvernului nr. 429/2013). În acest context, instituțiile din cadrul administrației publice centrale care au avut atribuții în aplicarea strategiei în domeniul energetic nu au colectat şi publicat informaţii şi date referitoare la îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Strategia energetică a României, nerealizându-se astfel o monitorizare eficientă a stadiului în care a fost efectuată implementarea acestor obiective. Conducerea sistemului energetic presupune: planificarea, organizarea, coordonarea și controlul funcționării eficiente a acestuia în vederea atingerii obiectivului de gestionare eficientă şi exploatare raţională în condiţii de securitate a resurselor energetice. Toate aceste atribute nu pot fi îndeplinite dacă politicile, strategiile, programele și măsurile propuse nu sunt însușite la nivelul decidenților politici și dacă nu au susținerea mediului economic și social.

În prezent, la Ministerul Energiei se află în lucru o nouă strategie energetică și se estimează că până în toamnă aceasta va fi gata, conform ministrului de resort, Victor Grigorescu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.