„Cumințenia Pământului”, o nouă rundă de controverse

Odată cu încheierea intereselor electorale, reîncepe deriva legată de vânzarea și cumpărarea „Cumințeniei Pământului“.

Potrivit lui Matei Stîrcea-Crăciun, cercetător principal I la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer“ al Academiei Române, care a inițiat mai multe demersuri publice pentru păstrarea în țară a lucrării lui Brâncuși, discuțiile cu mai multe persoane din ICR au indicat că ar exista o strategie pentru a evita pierderea lucrării. „Am vorbit cu funcționari care au acces la informații politice și se pare că nu vom ajunge în situația de a ne trezi că se pierde urma operei, cum s-a întâmplat în alte cazuri.“

Agențiile de presă citau, marţi dimineață, declarația lui Bogdan Gabrowski, avocatul proprietarilor operei „Cumințenia Pământului“, care arăta că întâlnirea cu șeful Cancelariei prim-ministrului și cu ministrul Culturii de la începutul acestei săptămâni a fost o simplă expunere a situației actuale. În prezentarea bilanțului mandatului său la Ministerul Culturii, Corina Șuteu a afirmat că în ultima lună demersurile pentru achiziționarea lucrării au stagnat. Astfel, se redeschide discuția legată de posibilitatea organizării licitației pentru „Cumințenia Pământului“.

Pledoaria pentru triptic

Specialistul Institutului de Antropologie „Francisc Rainer“ al Academiei Române arată în scrisoarea sa că „lucrările ce inaugurează, în 1907, opera matură a sculptorului, respectiv «Cumințenia Pământului», «Sărutul», «Rugăciune», alcătuiesc un triptic virtual ce enunță programul și principiile artistice ale sculptorului.

Afirmațiile plastice conținute în tripticul din 1907 sunt atât de importante, încât Brâncuși a ținut să le repete și dezvolte prin intermediul unui al doilea triptic virtual, «Doamna Eugene Meyer Jr.», «Adam și Eva», «Vrăjitoare», inițiat în 1916, lucrări aflate în muzee americane.

Mai mult, opera brâncușiană se încheie în 1937, prin Ansamblul de la Târgu Jiu, ce rescrie în registrul monumental afirmațiile tripticului din 1907“.

Nesiguranța electorală

Guvernul a încercat să împartă între fonduri proprii și subscripție publică suma de 11 milioane de euro cerută de proprietarii sculpturii. Până la finele lunii septembrie, când subscripția a fost închisă, doar ceva mai mult de un milion de euro (din cele 6 pe care și le dorea guvernul) erau strânse. Guvernul anunțase, la jumătatea lunii octombrie, că lucrarea lui Brâncuși va fi achiziționată, dar, „din păcate, lucrurile nu au evoluat de la ultimele declarații ale prim-ministrului. În ultima lună, situația nu s-a schimbat“, a arătat Corina Șuteu în conferința de presă.

Avocatul proprietarilor a afirmat că nu se va lua o decizie privind vânzarea lucrării decât după sărbători, dar că moștenitorii iau în considerare posibilitatea organizării unei licitații.

Cercetare și achiziționare

Potrivit scrisorii trimise de Matei Stîrcea-Crăciun factorilor de decizie din România, implicarea directă a guvernului pentru păstrarea în țară a tuturor lucrărilor din ceea ce cercetătorul numește un al doilea triptic este un imperativ: „Contribuțiile menționate sunt de utilitate imediată în elaborarea politicilor pe valorificare culturală și de marketing a patrimoniului de artă abstractă de filiație brâncușiană. Se pot anticipa credibil sporiri explozive ale cotelor artiștilor de orientare hylesică, români și străini, consolidarea statutului instituției artei în percepția publică, o tonifiere a procesului de evaluare critică. Ca preambul necesar, se impune recalibrarea strategiilor de prezervare și valorificare a patrimoniului național de sculptură abstractă de fliație brâncușiană“. Specialistul insistă asupra identificării la Brâncuși a unui „limbaj plastic de sorginte rurală, al cărui principal principiu de codificare sau de discurs este materia, nu forma (sculptura înțeleasă ca limbaj precumpănitor al materiilor, mai curând, decât al formelor)“. Suma la care a fost estimată „Cumințenia Pământului“ în 2014 a fost de 20 de milioane de dolari, după ce, anterior, se vorbise despre 15 și 30 de milioane, sume care făceau din lucrare cea mai valoroasă operă de artă de pe teritoriul României. Cea mai mică sumă a fost cea propusă de un fost secretar de stat în Ministerul Culturii, Bogdan Stanoevici, care sugera că prețul corect ar fi fost de 4 milioane. În final, proprietarii au acceptat prețul negociat de 11 milioane de dolari, dar situația neclară a achiziției trece acum spre următorul guvern.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.