Curajoasa Kallas și Putin nehotărâtul

Într-un interviu pentru Der Spiegel, Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, înăsprește tonul față de Moscova și avertizează Rusia asupra consecințelor unui atac asupra unei țări NATO.

Kallas: Ar fi consecințe devastatoare pentru Rusia

”Un atac asupra NATO ar avea consecințe devastatoare pentru Rusia”, a declarat ea. Kallas a făcut referire la ”amenințările constante ale Rusiei”, care recent au fost îndreptate și împotriva diplomaților străini. Acest lucru arată mai presus de orice un lucru: ”Rusia a ajuns într-un punct mort în acest război. Acum Moscova vrea să arate că are puterea de a teroriza oamenii: prin atacuri asupra civililor din Ucraina, dar și prin amenințări împotriva altor state”, a spus Kallas. ”Dacă Moscova amenință una dintre aceste țări, amenință NATO în ansamblu”, a subliniat ea.

Potrivit lui Kallas, Putin ”a calculat greșit”: ”După ce președintele SUA Donald Trump a preluat mandatul, el a sperat timp de un an și jumătate că Ucraina îi va fi predată pe tavă în cadrul negocierilor”. Totuși, Putin a constatat că „nu poate face calculele fără Ucraina și europenii”, spune Inaltul Reprezentant estonian al UE.

Șefa diplomației UE nu vrea să cadă în ”capcana” lui Putin

allas a avertizat asupra tacticilor de diversiune ale Rusiei în eventuale negocieri. ”Dacă Rusia vrea să dicteze cine este chiar potrivit ca negociator (Gerhard Schroeder – n.red), atunci vrea să ne atragă într-o capcană: Moscova vrea să discutăm despre detalii personale, în loc de conținut”, a spus ea, referindu-se la propunerea președintelui rus Vladimir Putin ca fostul cancelar Gerhard Schröder să poată juca un rol.

Care este conținutul pe care îl propune Kallas pentru negocieri? Conform unor oficiali europeni, viziunea șefei politicii externe a UE include condiții prealabile extrem de stricte pentru Kremlin. Pe lângă stabilirea unui armistițiu pe frontul ucrainean, UE ar urma să solicite oficial interzicerea totală a prezenței militare ruse în state vulnerabile precum Republica Moldova (prin retragerea trupelor din regiunea separatistă Transnistria) și Georgia. Totodată, planul prevede încetarea imediată a tuturor atacurilor cibernetice, a incursiunilor cu drone și a campaniilor de dezinformare rusești care vizează statele europene.

Kallas vrea un Nurnberg pentru Putin

Pe 11 mai, Kallas a reiterat necesitatea trimiterii liderilor ruși în fața unui tribunal internațional – un Nurnberg pentru Rusia. ”Nu poate exista o pace justă și durabilă fără tragerea la răspundere a Rusiei. UE va adera oficial la Tribunalul Special pentru Crima de Agresiune în această săptămână. Astăzi, miniștrii au dat undă verde ca UE să devină parte la Comisia Internațională a Cererilor de Despăgubire”, a declarat Kallas. Mai mult chiar decât în cazul încercării eșuate a UE de a confisca și folosi ca ajutor pentru Ucraina activele ruse din străinătate, un asemenea tribunal implică înfrângerea și capitularea Rusiei. Nu poate fi vorba despre negocieri.

Scrisoare deschisă pentru Friedrich Merz: Negociază cu Rusia!

Amenințarea Rusiei cu bombardarea centrelor de decizie din Kiev l-a făcut pe profesorul american Jeffrey Sachs să trimită o a doua scrisoare deschisă în interval de jumătate de an cancelarului german Friedrich Merz. Sachs, considerat fie o minte limpede, fie un ”idiot util” al Rusiei, îi reproșează lui Friedrich Merz că nu a deschis calea diplomației cu Rusia, în calitate de lider al celei mai puternice țări UE.

Sinuciderea industrială a Germaniei

Sunt două catastrofe pe care războiul din Ucraina le provoacă – una economica și una umanitară. Economia industrială a Germaniei a fost construită pe comerțul cu Rusia, iar distrugerea Nord Stream și ruperea legăturilor energetice au dus la înlocuirea gazului rusesc ieftin cu gaz american mult mai scump. Sachs consideră aceasta o ”sinucidere industrială”, afectând grav chimia, siderurgia, cu pierderi de competitivitate și locuri de muncă.

În același timp, Germania investește sute de miliarde în reînarmare, în loc să prioritizeze AI, semiconductorii, infrastructura energetică și digitalizarea. Sachs susține că securitatea nu se obține prin arme, iar prosperitatea depinde de investiții economice. El cere negocieri cu Rusia, reluarea diplomației, oprirea atacurilor asupra civililor și o pace bazată pe neutralitatea Ucrainei, neextinderea NATO și revenirea la cooperare economică și OSCE ca forum central de securitate europeană.

Angela Merkel a cedat la Summitul de la București

In plus, Sachs reamintește acțiunile Germaniei care au degradat grav încrederea Moscovei in liderii de la Berlin si au contribuit la tragedia din Ucraina.

În memoriile sale, Angela Merkel spune că, la summitul NATO de la București din 2008, a înțeles că invitarea Ucrainei și Georgiei în NATO ar fi fost percepută de Rusia ca o declarație de război. Ea știa că aceasta este o „linie roșie” a Rusiei, dar a acceptat presiunile SUA și compromisul din comunicat, conform căruia Ucraina și Georgia ”vor deveni” membri NATO în viitor, scrie Sachs.

”Trădarea” acordului din februarie 2014

Pe 21 februarie 2014, la Kiev, Germania, împreună cu Polonia și Franța, a mediat un acord între președintele Ianukovici și opoziție. Acordul prevedea revenirea la constituția din 2004, formarea unui guvern de unitate națională și alegeri prezidențiale anticipate. Vladimir Putin a fost consultat, iar înțelegerea a fost confirmată. În mai puțin de 24 de ore, Ianukovici a fost înlăturat violent de la putere. Germania a urmat poziția SUA și a susținut noul guvern ca și cum acordul nu ar fi existat. Acest lucru ar fi transmis Moscovei că semnăturile occidentale nu sunt de încredere, scrie Sachs.

În spatele Acordul de la Minsk din 2015

În februarie 2015, cancelarul Angela Merkel a negociat personal Acordul Minsk II în formatul Normandia. Timp de șapte ani, prevederea-cheie privind autonomia regiunilor Donbas în cadrul unei Ucraine suverane nu a fost implementată de Kiev. Germania nu a exercitat presiuni asupra Kievului pentru a aplica această clauză, iar Merkel a recunoscut ulterior că acordul a fost folosit ca un „interval de timp” pentru ca Ucraina să se poată reînarma. Și François Hollande a confirmat aceeași interpretare. Astfel, garanția nu a funcționat ca o garanție reală, ci mai degrabă ca o strategie politică, scrie Sachs.

”Eșecul” negocierilor de la Istanbul, 2022

În aprilie 2022, la Istanbul, Rusia și Ucraina au ajuns aproape de un acord de pace, la doar câteva săptămâni după invazia rusă. Negocierile prevedeau neutralitatea Ucrainei în afara NATO, garanții de securitate multilaterale, limite pentru trupe și o soluționare în timp a chestiunilor Donbas și Crimeea. Acordul era aproape de semnare. Fostul premier israelian Naftali Bennett a afirmat că înțelegerea era foarte aproape, dar că Statele Unite și Regatul Unit au intervenit pentru a o bloca. Vizita lui Boris Johnson la Kiev în aprilie 2022, în care ar fi transmis Ucrainei să nu semneze, este invocată ca exemplu. Germania nu a reacționat public, deși a suportat cele mai mari costuri economice ale războiului în Europa, scrie Sachs.

Rusia amenință, apoi se răzgândește

Totuși, și Kallas, și Sachs au primit de la Kremlin o reacție diferită de cea anunțată de regimul Putin. Kremlinul consideră că lucrurile nu sunt atât de ”urgente” pentru Rusia pe cât încearcă să sugereze narațiunile din Vest. Totuși, declarațiile liderilor ruși au o doză bună de inconsistență, care poate indica dispute între facțiunile turbo-patrioților ruși, liberalilor din sistem și siloviki-lor – membrii structurilor de forță.

Kremlinul pare să fi redus amenințările privind lovituri sistematice asupra centrelor de decizie din Kiev, de unde a cerut retragerea diplomaților străini. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului și președintele Comitetului pentru Apărare din Duma de Stat, Andrei Kartapolov, aproape că l-au contrazis pe ministrul de Externe Serghei Lavrov, cel care a lansat acest avertisment.

Putin cel nehotărât

Kartapolov a stârnit reacții de iritare și dezaprobare în canalele rusești după ce a declarat că Rada Supremă și Biroul Președintelui Ucrainei nu sunt, de fapt, ”centre decizionale”, iar Rusia nu le va lovi.  ”Rada Supremă nu este un centru decizional. La fel ca în Rusia, de exemplu, Duma de Stat nu este centru decizional. Deputații nu controlează trupele și nu stabilesc unde și când să se lovească. Același lucru se poate spune și despre biroul președintelui ucrainean. Toată lumea știe că Zelenski nu stă acolo. El stă într-un buncăr, iar în biroul său sunt doi agenți de securitate și cinci femei de serviciu. Merită să cheltuiești muniție scumpă pe un loc practic gol?”

Iar Dmitri Peskov a sugerat că loviturile ”sistematice” anunțate de Rusia asupra Kievului nu presupun și faptul că acestea vor fi constante sau zilnice. Din nou, este un pas înapoi făcut de Rusia. Iar Putin este tot mai frecvent criticat pentru ca nu a acționat decisiv în prima fază a războiului, în urmă cu patru ani. Și pentru că a lăsat ca liniile roșii ale Moscovei să fie încălcate una câte una – pornind de livrările de arme defensive, apoi ofensive din Vest pentru Ucraina, mergând până la atacarea teritoriului recunoscut internațional al Rusiei.