Dăianu: „Incertitudinile pentru 2023 rămân mari”

România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creşterea PIB va fi mult mai mică – probabil între 1,5-2,5%, consideră preşedintele Consiliului Fiscal

De (R.C.)
Dăianu: „Incertitudinile pentru 2023 rămân mari”

România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creşterea PIB va fi mult mai mică – probabil între 1,5-2,5%, consideră preşedintele Consiliului Fiscal

România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creşterea PIB va fi mult mai mică – probabil între 1,5-2,5%, consideră preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

„Guvernul are de rezolvat o ecuaţie foarte dificilă: să evite intrarea în recesiune reducând în acelaşi timp deficitul bugetar către ţinta extrem de ambiţioasă de 4,4% din PIB (în 2023) şi orientând resurse către apărare şi asistenţa pentru cetăţeni şi firme vulnerabile. Resursele europene ies şi aici în relief fiind singurul piston contraciclic într-un mediu potrivnic. Respect şi compasiune pentru cetăţenii loviţi de aceste timpuri. Respect pentru întreprinzătorii oneşti, firmele care, cu agilitate şi creativitate, caută să se adapteze la condiţii extrem de vitrege”, a explicat, la solicitarea AGERPRES, Daniel Dăianu, referitor la perspectiva pentru anul viitor.

El susţine că trebuie să definim şi să ne urmărim mai bine interesele în Uniunea Europeană, să învăţăm din eşecuri.

„Uniunea este un proiect ce a făcut mult bine, a contribuit la pace pe continent şi este mare lucru că România este stat membru. Să ne imaginăm cum ar fi fost ca România să nu fie parte din UE şi NATO. Dar în UE există şi interese divergente, relaţii de putere ce creează asimetrii, decizii nedrepte, vezi Schengen, chiar standarde duble de facto etc. Afirm aceasta ştiind că nu există organizaţie infailibilă, perfectă, în lume. Şi depinde şi de noi să ne atenuăm statutul de periferie economică, să facem ca UE să funcţioneze mai bine. Oricum, trebuie să valorificăm mai bine resursele de care dispunem, în folosul nostru. 2023 va fi un alt an tare complicat pentru mulţi cetăţeni, mediul de afaceri, instituţiile statului roman. Avem şi războiul din Ucraina, care poate deveni de uzură. Să încercăm să trecem prin greutăţi cu daune cât mai mici amintindu-ne şi de zicala că unde sunt mai mulţi puterea creşte, să ne bucurăm de ceea ce este bun în viaţa noastră”, a afirmat Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal a amintit că 2022 este anul invadării Ucrainei, al resurgenţei inflaţiei la cote nemaiîntâlnite în ultimele decenii în multe state europene.

Pe de altă parte, Daniel Dăianu consideră că în Europa s-a ieşit vizibil din pandemie, cu efecte binefăcătoare pentru viaţa oamenilor, dar criza energetică, exacerbată de război, a alimentat inflaţia şi a creat noi anxietăţi. Economiile au început să încetinească, să se apropie de recesiune.

„Incertitudinile pentru 2023 rămân mari, situaţia de ansamblu complexă, complicată. Amploarea volatilităţii şi evoluţii nonliniare împiedică predicţii. În tabloul riscurilor pentru evaluări sunt de inclus mersul războiului din Ucraina, întărirea politicilor monetare, ce face finanţarea mai scumpă, nervozitatea pieţelor financiare şi posibile sincope de finanţare unde există supraîndatorare, impactul creşterii preţului energiei care afectează competitivitatea multor companii, accentuarea sindromului de „întoarcere spre interior” – inclusiv prin protecţionism. Pe fondul rivalităţii geopolitice între SUA şi China, al situaţiei din Ucraina, al unui nou „război rece”, considerente de siguranţă/securitate capătă adesea întâietate în raport cu cele de eficienţă. În această logică se înscriu tendinţe de regionalizare a fluxurilor comerciale şi lanţurilor de producţie, introducere de sancţiuni, formare de blocuri economice şi comerciale, fie acestea neetanşe şi cu geometrie variabilă”, a declarat Daniel Dăianu.

Economistul consideră că impactul războiului se vede în creşterea cheltuielilor de apărare. În România, aceste cheltuieli urcă de la circa 1,68% din PIB în 2022 la circa 2,3% din PIB în 2023; în ţările baltice sunt în jur de 2,5% din PIB.

„Polonia ţinteşte o cifră mult mai mare în următorii ani. Şi în afara Europei cheltuieli militare cresc. Trăim o confluenţă de procese/crize ce definesc starea precară a lumii: stres economic şi social mare, o criză energetică ce va dura, stocurile de resurse şi reforma pieţei energiei vor condiţiona situaţia din iarna 2023/24 în UE, inflaţie înaltă ce amputează puterea de cumpărare, un război cu reverberaţii numeroase, efecte tot mai nefaste ale schimbărilor climatice. Există şi redistribuţie intensă de câştiguri în economii, cu sectoare, precum energia, ce obţin venituri mult superioare ca efect al modificării preţului la energie. Aceste redistribuiri să văd în relaţiile inter-statale şi în interiorul economiilor. Creşte intervenţia statului în economie din raţiuni de securitate şi stabilitate judecată din multiple unghiuri, ce privesc furnizarea de bunuri publice esenţiale pentru societate; se înteţesc politici industriale ce vizează competitivitatea tehnologică şi economică, puterea militară”, susţine Daniel Dăianu.

Potrivit preşedintelui CF, la noi se discută mult despre fondurile europene, cadrul financiar multianual 2021-27 şi PNRR, ce înseamnă multe zeci de miliarde euro întinse pe mai mulţi ani.

„Dacă bugetul pentru 2023 prevede investiţii publice de circa 7,2% din PIB (cheltuieli de capital şi investiţii finanţate cu bani europeni, acestea se pot situa la 6-7% din PIB în următorii ani), cheltuieile de capital din 2023, de circa 3,5% din PIB, includ şi creşterea cheltuielilor de apărare cu 7,5 miliarde lei. Acest nivel de investiţii este deosebit de important dacă avem în vedere nevoile economiei şi nivelul foarte jos al veniturilor fiscale, de circa 27% din PIB, în timp ce vecinii din Europa Centrală şi de Răsărit au o medie de 33-34% din PIB. Provocările viitoare reclamă creşterea veniturilor fiscale. Este necesar totodată să absorbim cât mai mult din resursele europene, prin proiecte bune”, a explicat Daniel Dăianu.

În opinia economistului, resursele europene sunt de judecat şi fiindcă trebuie să reducem deficitul bugetar la sub 3% din PIB în următorii 2 ani.

„Nu numai că trebuie să ieşim din procedura de deficit excesiv, în cadrul UE, ci şi pentru că mediul financiar internaţional este tot mai neprietenos. Şi economii avansate sunt pedepsite când se comit erori flagrante – vezi decizii ale precedentului guvern britanic. România nu are, încă, o datorie publică copleşitoare, fiind la finele lui 2002 în jur de 48% din PIB. Dar dinamica acesteia în termeni reali, ca pondere în PIB, a fost ţinută în frâu în 2022 de creşterea PIB-ului nominal cu circa 18%; o corecţie prin „inflaţie surpriză”, mult peste cea prognozată, a ajutat scăderea deficitului bugetar, probabil la sub 5,8% din PIB. Mare parte din şocul inflaţionist este cauzată de creşterea brutală a preţului energiei, fiind falsă teza că lipsa de reacţie a BNR explică puseul inflaţionist. Să fi dus rata de politică monetară la nivel real pozitiv acum, adică peste 20%, ar fi fost o mare prostie în condiţiile date, am fi aruncat ţara în aer. La noi inflaţia a atins se pare un platou mai mult sau mai puţin nivelat şi va coborî spre 10% la finele lui 2023 admiţând că nu vor exista alte şocuri adverse puternice. Preocupantă este lărgirea deficitului de cont curent, către 9% din PIB în 2022 şi cu o finanţare negeneratoare de datorie sub 50%. Drept este însă că a avut loc o deteriorare a termenilor schimbului în comerţ, cum s-a întâmplat şi cu alte state membre ale UE. Balanţa externă rămâne un călcâi al lui Ahile şi vulnerabilizează moneda naţională; numai cu servicii IT şi de transport, cu remiteri de bani din străinatate, nu se poate compensa un deficit major de competitivitate”, a mai spus Daniel Dăianu.

În opinia sa, politica economică, planul strategic pe termen mediu şi lung, trebuie să urmărească în mod consecvent reducerea acestui deficit.

Distribuie articolul pe:

25 comentarii

  1. Dacă Dăianu a spus în gura mare că i-a dat bani lui Sima înseamnă că a mințit. A fost vorba de capcană pt fraieri ca să fie jumuliți.
    La fel se lăsa filmat Liviu Maior la coadă la Caritas, minstrul educației atunci, ca să cadă cîți mai mulți fraieri în plasă. CFRu băgase linie de tren Craiova-Cluj. Minerii din Valea Jiului erau duși cu autobuze speciale. Au fost oameni ce-au pierdit și atunci tot: case, afaceri, economii, familie.

  2. & Din „econo-securicii” ăștia , Isărescu, Dăianu, Georgescu, Șerbănescu, Vasilescu, Dijmărescu, Stolojan, Coșea, mulți cu „escu”, trebuiau să iasă „muscles-economicus” și au ieșit „mucles-economicus” , ca la etnia „romani” , ?

  3. Con spune:
    28 DECEMBRIE 2022 LA 8:04
    Tov. Secu Daianu, macar ca romanash di la Gorj, trebuia sa se explice la momentul zilei, cum au reushit dupa ciuruirea impushcatului, care i-a facut Oameni (vorba lui Base), de ce khazarii de atunci ca shi acum, ca din totdeauna, ne-au ras tuns shi frezat economia, de am ramas de cakao. Poate sa o faca shi acum ca acolo este radacina raului, ca dintr-o tzara UNICA fara datorii shi cu creantze a ajuns sa fie paradita de tov.Manolii la moneda natzionala, mai rau ca Afgsnistsnul in razboi, cum au fost paradite economiile Oamenilor ex.Caritas, de ce Manolii BNR, a refuzat creditarea entitatzilor manufacturiere, care nu pot lucra fara credite conform ciclului, cum tov.Pedrov Roman a desfintzat ex.Centralele, care aveau rol economic, mai ales ca banii investitzi s-au facut prin ele, astfel ajungind la „un morman de fiare vechi”, sau vinzari pe 1 leu a entitatzilor economice, samd… Daca Sima a venit din west sa le de-a lectzii capitaliste, prin paradirea lor, se pare ca nu au invatzat nimic, shi exact ca M.Dinescu se face ca munceshte. Tov.Rebenciuk cu sulu lui de HH, poate shi acum sa-l puna la dispozitzie, de data asta acestor specialishti „ntelectualii=Dottorii” copy/paste, fiind parte a celor 10-15 mii a tov.Levantzica Tzapului. Daca era cinstit putea argumenta ca am devenit o Colonie, cu putzine shanse de reushita pentru romanashi. O zi buna. Con P.S. Articolul lui aminteshte de tov.Savarina, care ne da sfaturi, sfaturi, sfaturile lui…la fel.

  4. Mie chiar imi place de Daianu , are stil si e un fel de bascula de lui Isarescu . Astia si zamă daca i pui sa faca o fac prost , da pai sa creeze in cadrul statului roman o economie nationala pentru romani si in sprijinul Romaniei . Agent FMIesc , desi nu-i însurat si bag de seama ca voteaza invers , decat majoritatea calificată a romanilor ! Da-n rest ii bun !

  5. Daca te uiti la economia mondiala, toti vorbesc de faptul ca e bazata pe „datorie”… si acum, se apropie scadenta. Citeam un titlu acum vreo cateva zile, ca arhitectii acestei scamatorii globale numite sistem financiar, vor sa se reorienteze de la termenul de PIB la supravegherea dezvoltarii la „well being” metric… sa fiti atenti la termenul asta, cand o sa inceapa sa fie folosit la scara larga, cum au facut cu „rules based order” si „equity” si alte kkt-uri

  6. @ Ce bă ,nu vi se „aranjează” cheltuielile bugetare , de îl țin pe Bădălău peste 30 de zile în arest, ?,,L-au articulat” , cum se mai exprima Dăianu, pe Bădălău cu ,,prelungire”, ?

  7. Eu îi apreciez pe gânditori. Și pe guvernanți când ne spun că e criză. De parcă noi am fi vinovați că e criză, război, adică ei au condus corect dar, ce să vezi, s-a întâmplat criza. Ghinion! Bă politicienilor! Bă gânditorilor, sigur, fiind toată presa ori vândută ori idioată nu vă întreabă. Cum ne-ați adus aici? Că voi, măi politicienilor luați decizii. Criza e exact rezultatul deciziilor voastre.

  8. Exista insa o certitudine, tovarase general Daianu.
    Banii de la Sima nu ii mai vezi inapoi, specialistule.

  9. & Probabil că vor să mai dea și la alții din ,,povara” cămătarilor și a ,,economiei subterane”, ?

  10. Mai degrabă-mi vine să-l cred pe Medvedev :
    „Fostul președinte și premier al Rusiei, Dmitri Medvedev, mâna dreaptă a lui Vladimir Putin, a postat pe Twitter un șir de evenimente despre care crede că e posibil să aibă loc anul viitor. Fără a exclude rolul lor propagandistic, ele merită totuși atenție pentru că se bazează pe elemente și fenomene reale, a căror evoluție poate scăpa ușor de sub control. Mai mult, ele reprezintă viziunea (și dorințele) regimului Putin despre lume. 1. Prețul petrolului va ajunge la 150 de dolari barilul, iar prețul gazelor va sări de 5.000 de dolari pe mia de metri cubi. 2. Marea Britanie va reveni în UE. 3. UE se va prăbuși după revenirea Marii Britanii; moneda Euro va dispărea. 4. Polonia și Ungaria vor ocupa regiunile occidentale ale fostei Ucraine. 5. Va fi creat Al IV-lea Reich, prin unirea Germaniei, Poloniei, țărilor baltice, Cehiei, Slovaciei, Republicii Kiev (rămasă din fosta Ucraină) etc. 6. Va începe un război între Franța și Al IV-lea Reich. Europa va fi divizată, Polonia va fi reîmpărțită. 7. Irlanda de Nord se va rupe de Marea Britanie și se va uni cu Republica Irlanda. 8. În SUA va izbucni războiul civil. California și Texasul vor deveni state independente. Texasul și Mexicul se vor uni într-un singur stat. Elon Musk va câștiga alegerile prezidențiale într-un număr de state americane, care, după războiul civil, vor fi controlate de Republicani. 9. Toate marile burse și activitatea financiară importantă vor părăsi SUA și Europa îndreptându-se spre Asia. Sistemul monetar de la Bretton Woods se va prăbuși. Odată cu el, FMI și Banca Mondială. Euro și dolarul nu vor mai fi monede de rezervă. În locul lor, vor fi utilizate masiv monedele fiduciare digitale.”

  11. Să ne imaginăm cum ar fi fost ca România să nu fie parte din UE şi NATO. – ?? nu trebuie sa ne imaginăm nimic ! Drebuie doar să vedem că suntem în prima linie de bătaie…

  12. Intelept om,ca toti cei din randul patru, banca de la geam
    „E un crampei din viata mea
    In randul patru, locul meu era,
    Si-oriunde-as fi, cat voi trai, nu-l voi uita.
    Param-pam-pam-pam-pam-pam-pam-param,
    param-pam-pam-pam-pam-pam-pam-paa
    In randul patru locul meu era,
    Si-oriunde-as fi, cat voi trai, nu-l voi uita!”
    PS Daianule nici nu iti imaginezi cat de satui suntem de mecla ta de ofiter de Securitate ,te iei de mana cu Isarescu,Iliescu,Vasilescu si chiar cu Matusalem

  13. La rRomanica-bramburica curg comenzi de sute de milioane(sau chiar de miliarde) de iEuroi sau dolarei(fara a depasi 2,5% din PIB?) ca sa se cumpere mii de tancuri, blindate sau transportoare… Recent, din media, aflam ca s-a semnat si pentru drone un contract de 380 milioane iEuroi !
    Intrebare:-Poate tara sa asigure numa’ vr’o 10.000 de militari ‘apti’ sa manuiasca masinile sofisticate de lupta de mai sus ?!?

  14. Doar ofiterul care l-a recrutat citeste ce scrie asta. Asta nu inseamna ca-l crede, pune delatiunea la dosar, atat.

  15. Un personaj absolut gretos. Mare finantist, dar cand a iesit pe piata libera, i-a luat Sima banii si l-a lasat fix asa cum este.
    Un imbuibat, vesnic la stat, el este autorul celor 3 transe de impozit la pfa-uri, coborarea pragurilor la norma de venit, etc.
    Porcul asta, la fel ca si Manole, crede ca o sa ia cu el toate lefurile grase de la stat…degeaba.
    Ce face scarba asta in fiecare zi, care este fisa postului. Sunt curios cand vine la servici, ce face?

  16. Cu atâtea nume celebre într-ale economiei, țară asta se duce dracului!?…
    E plină țara de doctori într-ale economiei, de profesori universitari, de președinți, de numerologi, de prezicători, dar culmea haosul și sărăcia pun stăpânirea pe țară …
    Cu cât apar mai mulți maneluci gen dăianu, cu atât românia se scufundă în neant!…

  17. DD si inbalsamatul Manole de la BNR – piese expuse la intrarea in muzeul de dinozauri! Cu inscriptia – nu atingeti si nu priviti aceste 2 exponate!

  18. Profet pentru România ? Ăsta n-a profețit nici pentru banii lui , când i-a dat gologanii marelui broker Sima (fugit în Islanda ) să- i,,înmulțească ” …

  19. Din cauza unor astfel de derbedei s-a ajuns aici, care învârt nişte cuvinte formând fraze prețioase, dar lisite de conținut. Cum adică „incertitudinile rāmân mari?” Eşti prost sau ticălos? E absolut cert că va fi mult mai rău, iar risipa pe cheltuieli de apărare e nebunească! Tot şmecherii ăştia, gen Dăianu şi Isărescu clamau până bu demult că dacă depăşim 3.5% deficit, va fo jale, ne haleşte FMI-ul şi ne vom pierde suveranitatea (atâta cât ne mai rămăsrse). Păi acum toată Europa e în recesiune, şi nu mai zic deloc că e jale!!! Dimpotrivă, se aruncă cu bani într-o veselie: pt compensăei la energia care s-a scumpit fără nicio rațiue, pe armament etc. Şi ne îndreptăm către evul mediu. Iar „finanțiştii” sunt foarte încrezători că va fi bine. Ce escroci, Doamne!!!

  20. @ Dom’ Dăianu exprima și opinii economice și financiare despre ,,cămătărie” ,chestiune despre care se constată că i-a provocat admirație, fiind folosită și la ,,împrumuturile cu titluri de stat”, ?

  21. @ Ăștia vor să-și ia dobânzi neimpozabile la creditarea bugetului, ? Unde ați mai văzut bă ca la voi, neimpozitarea câștigurilor din dobânzi, ?

  22. Daniel Dăianu, din putul gandirii:„Incertitudinile pentru 2023 rămân mari”!
    Nu credeam așa ceva! Pentru mine toate erau certitudini.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.