Daniel Funeriu despre începutul de an școlar. O radiografie a școlii românești după 36 de ani

Învățământul din România se află prins între ipocrizia clasei politice și presiunile unei societăți care promovează conceptul de „copil-rege”. Într-un interviu acordat la început de an școlar, fostul ministru a făcut o radiografie a sistemului.

Omul care a adăugat obligativitatea camerelor de supraveghere la examenul de Bacalaureat vorbește deschis despre influența ideologiilor și despre pretențiile nerealiste ale părinților. Fostul demnitar explică motivele clare pentru care tinerii eminenți evită cariera la catedră și propune măsuri radicale pentru combaterea abandonului școlar.

Daniel Funeriu demontează miturile legate de educația din mediul rural și atrage atenția asupra necesității unei reforme bazate pe rigoare și pe autoritatea morală a profesorului. Vă prezentăm mai jos un dialog punctual despre realitatea de la clasă, dincolo de discursurile festive de la început de toamnă.

Unde suntem pe harta educației europene?

Cotidianul: Începe un nou an școlar. Dacă ar fi să privim obiectiv la sistemul de învățământ românesc din acest moment, care este diagnosticul dumneavoastră principal? Unde ne situăm pe harta educației europene, dincolo de discursurile festive de început de an? 

Daniel Funeriu: Europa nu mai este, cu mici excepții, un lider în educație, și nici Statele Unite nu mai sunt. Chiar dacă tentante, comparațiile cu țări europene nu mai sunt importante. De exemplu în țările din Vest există o incredibilă ideologizare stângistă a educației în școli, or ideologizarea este unul dintre principalii dușmani ai școlii, care trebuie să transmită adevăruri culturale și științifice, lucruri care nu se schimbă secole, nu mode, ideologii, care se schimbă de la an la an.

Învățământul din România e prins între ciocanul ipocriziei politicienilor și nicovala realității de la clasă. Mulți profesori se străduiesc să facă lucruri foarte bune la clasă, la nivel sistemic ei nu sunt încurajați și a apărut un fenomen nou : atât de mult în discursul public ipocrit s-au vehiculat idei greșite, încât acestea, pătrunzând în mințile părinților, le-au virusat deciziile și cererile față de școală. De exemplu „să se defrișeze programa”, „să nu se dea teme”: ca și cum s-ar fi inventat vreo metodă să înveți mai puțin și să știi mai mult. Sau „să se facă lucruri utile pentru viață” : întrebarea nu e ce facem în plus, dar ce scoatem ca să punem ceva nou în loc. Scoatem matematica pentru a pune „educație verde” ?

Mai avem ipocrizia învățământului în rural : ni se spune obsesiv că trebuie ca elevii din rural să meargă, după gimnaziu sau liceu, „la oraș”. De ce ? E preferabilă o carieră strălucită la McDonalds unei vieți în care gospodărești și cultivi terenuri, crești animale și câștigi bine producând hrana românilor ?

Despre fosta lege a educației și noile legi ale educației

Cotidianul: Legea Educației din 2011, al cărei arhitect sunteți, punea un accent uriaș pe rigoare și meritocrație, dar a fost modificată ulterior de zeci de ori. Privind la modul în care se aplică noile legi ale educației (pachetul intrat în vigoare recent), simțiți că facem pași înainte pentru a repara sistemul sau, dimpotrivă, ne-am întors în timp? 

Daniel Funeriu: Indiferent de opinia mea, realitatea ne spune că după marile progrese din 2009-2012, când România a avut cel mai mare salt la testele PISA din Europa, lucrurile nu s-au dezvoltat cum trebuie.

Ce merge bine în sistemul de educație românesc?

Cotidianul: Sunteți recunoscut pentru spiritul critic, dar aș vrea să ne uităm puțin și la partea plină a paharului. Ce funcționează cu adevărat bine în școala românească de astăzi? Există insule de excelență sau mecanisme care v-au surprins plăcut în ultimii ani? 

Daniel Funeriu: Sistemul a reacționat destul de bine când i s-au propus schimbări bune: a pus în practică bine clasa pregătitoare, azi apreciată de peste 95% dintre părinți, a reacționat bine la stârpirea fraudei și continuă să producă elevi care reușesc bine în marile universități ale lumii. Punctual aș spune:

1. frauda sistemică a dispărut. Înainte de 2011 sistemul fura prin natura lui, la scară industrială. Astăzi mai fraudează oameni, dar nu mai fraudează sistemul. E dovada că lucrurile se pot schimba, și încă repede, dacă cineva vrea. Nu spun asta ca laudă personală; spun că avem un precedent și că nimeni nu mai poate invoca fatalitatea.
2. profesorii. Între 2009 și 2012 România a avut cel mai mare salt la testele PISA din Europa. Nu ministrul a făcut acel salt, ci profesorii de la clasă. Ei sunt și azi acolo, cu aceeași capacitate, doar că sistemul nu-i mai încurajează. Rezerva de calitate există; problema e că o irosim.
3. copiii. Selectăm an de an, la taberele APEXSCIENTIFIC, elevi de o calitate care m-ar face invidiat în orice țară europeană. Iar aceștia nu vin doar din colegiile mari — vin și din locuri de unde nu te-ai aștepta. Talentul e distribuit uniform în România. Doar oportunitatea nu e.

Despre integritate și dubla admitere la liceu

Cotidianul: Ați rămas în memoria colectivă pentru introducerea camerelor la Bacalaureat – o măsură dură care a oprit frauda. Cum vi se pare că este gestionată și apărată astăzi integritatea academică în școlile și universitățile noastre? Mai „trișează” sistemul? Cum vedeți măsurile pentru Evaluarea Națională și a dublei admiteri la liceu, fără camere de luat vederi? 

Daniel Funeriu: Poate asta a fost moștenirea mandatului meu : înainte sistemul frauda prin natura lui. Astăzi nu mai există fraudă sistemică, dar, desigur, mai sunt oameni care fraudează : profesori care iau șpagă pentru examene, copii care mai încearcă să fraudeze, părinți care fac tot felul de diligențe pe lângă directori sau inspectori. Dar nu mai e o fraudă sistemică, încurajată de sistem.

Despre profesori și Inteligența artificială

Cotidianul: Vorbim constant despre dotări, digitalizare și clădiri, dar calitatea educației stă, în final, în profesor. Cum evaluați corpul profesoral la acest început de an școlar și de ce ne este atât de greu să atragem și să reținem tinerii străluciți la catedră? 

Daniel Funeriu: De ce ar merge un tânăr să predea fizica, chimia, istoria la gimnaziu, când elevii învață doar română și matematică pentru evaluarea națională, celelalte materii doar ca să nu rămână corigenți. Motivația e una dintre rațiuni, pe lângă celelalte de ordin material.

Cotidianul: Lumea se schimbă într-un ritm amețitor odată cu tehnologia și inteligența artificială. Cât de conectată mai este programa școlară actuală la realitățile anului în care ne aflăm? Ce ar trebui scos urgent din ghiozdanul elevilor și ce ar trebui pus în loc? 

Daniel Funeriu: În esență toată programa ar trebui recentrată pe lucruri fundamentale. Viteza cu care IA intră în viețile noastre ne cere, de fapt, să avem mai multă cunoaștere, nu mai puțină. Ar trebui să reconstruim școala pe baza autorității morale, comportamentale și profesionale a profesorului, să avem o școală mai exigentă cu elevii, dar și cu profesorii și directorii, în final ar fi bine ca societatea să se comporte astfel încât copiii noștri să știe că învățând vor ajunge departe. E datoria societății să creeze o dinamică societală a învățării.

Școlile de elită și școlile rurale

Cotidianul: Avem o fractură istorică uriașă între școlile de elită din marile orașe și școlile din mediul rural, unde abandonul școlar este încă o rană deschisă. Ce soluții reale avem pentru a nu mai pierde generații întregi de copii de la sat? 

Daniel Funeriu: Altă ipocrizie… Ministerul și ministrul, nu au cum să rezolve problema abandonului școlar : nu poate ministrul să meargă să ducă de mână la școală un copil din sat. Dar primarul și serviciile primăriei pot. Prima măsură pe care ar trebui să o ia premierul ar fi să anunțe că nu mai dă niciun ban de la buget comunelor care au abandon școlar. Să vezi cum toți primarii s-ar ocupa de aducerea copiilor la școală.

Cotidianul: Asistăm la o schimbare de paradigmă: unii părinți sunt supra-implicați și dictează reguli profesorilor, alții deleagă 100% educația către școală. Din perspectiva dumneavoastră, care ar trebui să fie fișa postului pentru un părinte în relația cu școala copilului său, ca lucrurile să meargă bine? 

Daniel Funeriu: Ați atins problema de fond esențială : Constituția ne spune că rolul școlii este învățătura, iar al familiei educația. Sigur că cele două se întrepătrund, dar distincția e esențială și cu bătaie foarte lungă. Pentru a răspunde clar acestei întrebări ar trebui ca președintele să formeze urgent o comisie care să clarifice până unde e rolul școlii. E, în opinia mea, unul din lucrurile cu care trebuie începută refondarea educației și învățământului din România. Nu sunt de acord cu o școală condusă de dorințele părinților sau ale copilului-rege.

3 măsuri pentru școala românească acum

Cotidianul: Să facem un exercițiu de imaginație pragmatic. Dacă mâine ați avea din nou frâiele decizionale absolute în Educație, care ar fi primele 3 măsuri nenegociabile pe care le-ați implementa pentru a pune sistemul pe o direcție corectă? 

Daniel Funeriu: Vă spun ce ar trebui să facă premierul : 

1. OUG pentru ca evaluarea națională să fie din a) matematică, b) română, c) științe, d) umanioare, iar media să fie ponderată în funcție de filiera vizată
2. În acest context încurajate meditațiile, mai ales pentru copiii săraci: a) vauchere de meditații pentru copiii săraci, b) impozitare mai simplă (fără PFA), c) deduceri fiscale pentru părinții care plătesc meditații
3. Încetarea finanțării de la buget a localităților care au abandon școlar

Mesaj de final pentru un elev de clasa a IX-a

Cotidianul: Pentru un elev de clasa a IX-a sau a XII-a, care începe școala și se simte poate presat sau copleșit de un sistem adesea impredictibil, care este cel mai util și onest sfat pe care i l-ar da Daniel Funeriu astăzi? 

Daniel Funeriu: Ridică-ți capul și pune-te pe treabă. Nu mai pierde vremea pe telefon, ascultă ce spun profesorii la clasă, fă mult sport, monitorizează-ți greutatea și condiția fizică, mănâncă sănătos și dormi bine. Fă ce poți mai bine în condițiile pe care le ai, ele nu se vor schimba în timp util pentru tine. 

CITEȘTE ȘI

PRIMA NEWS Funeriu: Sporul de doctorat trebuie eliminat integral