Navigația pe anumite porțiuni din fluviul Dunărea se face cu mare dificultate din cauza depunerilor masive de aluviuni cu formare de bancuri. Cele mai complicate zone sunt cele cuprinse între Călărași și Brăila precum și între gura râului Timoc/Gruia și portul Somovit/Calnovăț. Regia Autonomă „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi are ca obiect de activitate asigurarea adâncimilor minime de navigaţie prin dragaje de întreţinere însă nu dispune de drage cu caracteristicile şi dotările necesare operării pe sectorul fluvial al Dunării. Astfel, este nevoită se apleze la operatori privați prin sistemul de achiziție publică însă procedura este greoaie și operațiunile de dragaj întârzie mereu.
Operaţiunile de dragaj pentru asigurarea şi menţinerea gabaritelor minime ale şenalului navigabil, recomandate de Comisia Dunării, se efectuează în baza analizei făcute pe planuri de măsurători hidrografice, volumele de aluviuni necesare a fi dragate, determinându-se cu programe specializate. Schimbările dinamice ale morfologiei Dunării, ca urmare a proceselor specifice ce au loc sub acţiunea apei curgătoare coroborat cu consistența slabă a malurilor, prezintă pe cursul inferior al Dunării o serie de particularităţi cu efecte nefavorabile asupra şenalului navigabil. Procesul de eroziune este foarte acut şi conduce la amplificarea transportului aluvionar în aval. Cauzele principale ale depunerilor masive de aluviuni cu formare de bancuri sunt: lărgirile locale ale albiei, traseul meandrat, circulaţia transversală puternică în curbe, trecerea curentului principal de la un mal la altul şi întâlnirea acestuia cu curenţii râurilor afluente sau a celor din albia majoră în perioada inundaţiilor. Probleme deosebite pentru navigaţie sunt create de bancurile situate în traversade, care condiţionează adâncimile navigabile în timpul apelor scăzute, îngreunând astfel desfăşurarea navigaţiei. S-a constatat că, în perioada apelor mici, adâncimile la praguri scad, un număr mare de zile, sub adâncimile recomandate de Comisia Dunării.Sectorul de Dunăre cuprins între km 375 (Călăraşi) și km 175 (Brăila), precum şi cel cuprins între km 845+500 (gura râului Timoc/Gruia) și km 610 (amonte port Somovit/Calnovăț) prezintă un grad ridicat de dificultate pentru navigaţia navelor și a convoaielor fluviale, din cauza formării unor puncte critice, unde se impune efectuarea de operaţiuni susţinute de dragaj în vederea obţinerii adâncimilor minime necesare desfășurării navigaţiei în condiții de siguranță, în conformitate cu Recomandările Comisiei Dunării.
În sectorul fluvial, cuprins între km 375 – km 175, punctele critice care necesită anual lucrări de dragaj sunt Turcescu-Caragheorghe, Fermecatu, Cochirleni, Cernavodă, Seimeni, Capidava, Albăneşti, Hârşova, Giurgeni Vadu-Oii și Gropeni, iar în sectorul cuprins între km 845+500 – km 610 sunt Salcia, Bogdan Secian, Dobrina, Pietrisu, Linovo, Bechet și Corabia. Aceste sectoare nu sunt regularizate şi din acest motiv este necesară efectuarea dragajelor intensive de mentenanță a șenalului navigabil, în baza măsurătorilor hidrografice.
Având în vedere faptul că AFDJ nu deţine drage cu caracteristicile şi dotările necesare operării pe sectorul fluvial al Dunării, activitatea de dragaj pe acest sector a fost încredințată, în urma unor proceduri de achiziţie publică organizate conform legii, unor operatori economici ce au în dotare utilajele necesare. Cheltuielile înregistrate de către AFDJ, în urma contractelor încheiate cu operatorii economici care efectuează activitatea de dragaj, se cifrează la 7.580.393 lei (anul 2012), 4.161.330 lei (anul 2013), 3.810.490 lei (anul 2014), 5.792.818 lei (anul 2015), 4.019.000 lei (anul 2016) 6.371.000 lei (anul 2017) și 7.922.550 lei (anul 2018). Astfel, deşi măsurătorile hidrografice se efectuează la termen cu navele specializate de măsurători aflate în dotarea AFDJ, lucrările efective de dragaj ajung să se realizeze cu mari întârzieri, din cauza termenelor necesare organizării procedurilor de achiziţie publică a serviciilor de dragaj. Aceste întârzieri, coroborate cu producerea altor fenomene de natură hidrologică, fac adeseori imposibilă realizarea în totalitate a volumelor de dragaj necesare asigurării gabaritelor minime ale şenalului navigabil, fapt ce influenţează în mod negativ navigaţia pe sectorul fluvial al Dunării, conducând la creşterea timpilor de navigaţie şi, implicit, a cheltuielilor ce revin armatorilor/operatorilor navelor.
Pentru perioada 2019-2021, s-a estimat că sunt necesare lucrări pentru dragarea următoarelor volume: 725.000 mc – pentru sectorul cuprins între km 300 (Cernavodă) și km 175 (Brăila), 550.000 mc – pentru sectorul cuprins între km 375 (Călărași) și km 300 (Cernavodă) și 725.000 mc – pentru sectorul cuprins între km 845+500 (Gruia) și km 610 (Calnovăț), în punctele critice mai sus menționate.
Reprezentanții Ministerului Transporturilor susțin că dacă AFDJ ar avea în dotare 4 (patru) drage autopropulsate dotate cu magazie proprie pentru transportul materialului dragat și cu caracteristici tehnice adecvate navigației în zona 3 – ape interioare, toate lucrările de întreținere a șenalului navigabil se pot realiza la timp și cu cheltuieli mult mai reduse, cu consecințe pozitive asupra navigației și, implicit, a creșterii traficului navelor și a volumelor de mărfuri transportate pe Dunăre. De asemenea, aceștia susțin că este imperios necesară achiziția, într-o primă etapă, a două drage fluviale autopropulsate, dotate cu magazie proprie pentru transportul materialului dragat, cu o capacitate minimă de 400 mc. Prin Avizul nr.1/10 din 19.02.2019 Consiliul Tehnico – Economic al Ministerului Transporturilor a avizat favorabil „Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea dotării Administrației Fluviale a Dunării de Jos R.A. Galați cu două drage fluviale autopropulsate dotate cu magazie proprie pentru transportul materialului dragat”. Valoarea estimată a investiției este de 84.137.522 lei, inclusiv TVA, echivalentul a 18.016.600 euro, (la cursul BCE din luna octombrie 2018, 1 euro = 4,67 lei) și durata de realizare este de 22 de luni.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.