De cine se teme Ucraina: de Rusia sau de propriile alegeri?

Pe 18 august, fostul ministru  al Apărării din Ucraina, Mihailo Fedorov, a cerut autorităților să organizeze alegeri, în pofida războiului. Declarația a stârnit controverse: unii ucraineni îl susțin, în timp ce alții au reacționat cu indignare. Solicitarea vine după demiterea lui Fedorov, pe 15 iulie, despre care presa ucraineană spune că ar fi fost legată de conflictul său cu șeful Statului Major, Oleksandr Sîrskîi, pe care l-ar fi acuzat inclusiv de corupție.

Plecarea ministrului a provocat un „Maidan de carton”, cu lozinci scrise pe bucăți de carton, manifestanții cerând revenirea sa și demisia lui Sîrskîi. Acesta din urmă a plecat în cele din urmă, sub presiunea străzii, însă Fedorov nu a fost reinstalat. Președintele Volodimir Zelenski i-a oferit ulterior funcția de vicepremier pentru inovație militară, dar acesta a refuzat, cerând să rămână ministru al Apărării.

„Democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia”

„Democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia. Tocmai pentru că vrem să rămânem un stat european liber luptăm”, a declarat Fedorov. „Trebuie să găsim un mecanism legal, sigur și realist, care să permită Ucrainei să-și reia pe deplin procesul democratic chiar și în condițiile unui război de lungă durată”. „Cum ar trebui să funcționeze un stat dacă războiul durează ani de zile?”, a întrebat el. „Ce se întâmplă dacă războiul continuă încă un an? Doi? Trei?”, a spus Fedorov, potrivit Financial Times. „Democrația nu este un lux rezervat perioadei de pace”, a spus el. „Democrația face parte din ceea ce apărăm astăzi prin lupta noastră”. „Este deosebit de periculos atunci când în societate se dezvoltă sentimentul că principalul criteriu pentru numirea într-o funcție nu este profesionalismul… ci loialitatea personală față de sistem”, a spus el. „Un stat modern nu poate funcționa în acest fel”.

Nu este prima dată când Zelenski este criticat pentru suspendarea alegerilor. Anul trecut, președintele Donald Trump l-a atacat, numindu-l „dictator fără alegeri”.

De ce presa occidentală se teme de alegeri

Apelul lui Fedorov pentru alegeri în timp de război a stârnit polemici și în presa internațională. Politico.eu consideră că Fedorov plusează și riscă prea mult, pentru că procesul electoral ar putea fi influențat de Rusia. O analiză publicată de CNN arată că alegerile prezidențiale în condiții de război ar putea duce la o ruptură în Ucraina: tabăra perdantă ar încetini procesul reformelor și l-ar împiedica pe președintele ales la fiecare pas. ”Înfrângerea ar veni din interior”, arată CNN. Frankfurter Allgemeine Zeitung are o poziție similară: alegerile ar fi o invitație pentru Kremlin. Rusia are multe opțiuni – campanii de dezinformare, atacuri militare asupra secțiilor de vot – pentru a compromite alegerile din Ucraina. Moscova nu ar spune ar refuza o asemenea invitație la sabotarea alegerilor.

Argumentele Kievului împotriva scrutinului

Politico.eu face efortul de a obține toate aceste argumente împotriva alegerilor de la politicieni ucraineni. Îl citează pe un oficial de rang înalt al președinției Ucrainei. Reacția subalternului lui Zelenski este limpede. ”Haideți să așteptăm o altă lovitură cu rachete balistice a Rusiei și apoi să mergem la vot”, spun el cu sarcasm. Este citat si un deputat al partidului Holos, care spune ca alegerile nu ar aduce nimic pozitiv. ”Oamenii înțeleg că alegerile pe timp de război sunt la mana inamicului. Va fi un război al tuturor împotriva tuturor”. Însă Holos este un partid mic, care nu ar avea, potrivit sondajelor, nici măcar șansa de a mai trece pragul electoral, în cazul unor alegeri parlamentare.

Politico.eu citează și un veteran ucrainean care se teme că alegerile ar dezbina societatea. Iar economistul Timothy Ash spune că Fedorov ”a făcut o mare eroare de judecată cu această propunere, pe care unii o vor folosi împotriva sa, dacă va decide să candideze în viitor”.

Corupția, argumentul ignorat în dezbatere

Există însă și opinii opuse în presa internaționala. Corupția din Ucraina este amintită mai puțin în publicațiile care acum critica demersul lui Fedorov privind alegerile pe timp de război. Zelenski este tot mai contestat pe fondul corupției care macină regimul de la Kiev. În jurul lui se acumulează dosare la NABU și SAPO, iar încrederea populației scade. Alegerile în timpul războiului sunt dificil de organizat și neconstituționale, dar asta nu justifică perpetuarea unui sistem în care corupția și clientelismul se adâncesc.

O demisie voluntară și ordonată a lui Zelenski ar putea fi cea mai înțeleaptă soluție, urmată de confruntarea sa cu autoritățile anticorupție, scrie Berliner Zeitung. Ucraina are nevoie de o alegere reală și de reformarea unui regim tot mai compromis. Alegerile ar aduce ceea ce țării îi lipsește în prezent: o alegere reală. Nu între război și pace, așa cum se sugerează adesea în Rusia, ci între două modele prin care Ucraina poate purta mai eficient acest război și poate înceta să-și mai amâne propria reformare.

Fedorov, o nouă forță politică

Apelul lui Fedorov marchează apariția unei noi forțe în politica ucraineană. Este tânără, cu experiență în guvernare și reforme, care acuză faptul că Zelenski s-a îndepărtat de mandatul electoral inițial. Zelenski a fost ales pe o platformă împotriva corupției, a occidentalizării și liberalizării accelerate a economiei, însă războiul l-a deturnat aparent de la această prioritate.  Poziția lui Fedorov câștigă teren pe fondul nemulțumirii față de război și al mobilizării tot mai forțate. Fedorov pune întrebarea esențială: dacă alegerile nu pot avea loc în război, când se termină războiul? Între timp, Rusia continuă să avanseze în Donbas, iar Ucraina se confruntă cu lipsa interceptoarelor Patriot.

Ce spun sondajele

Sondajele spun multe despre aceasta stare de spirit a ucrainenilor, mai puțin observată în analizele occidentale care transmit că Ucraina are nevoie de un lider puternic, neamenințat de vreun proces electoral, pentru a rezista cât mai eficient în fața Rusiei.

Sondajele recente realizate de SOCIS, citate de Time, arată că Zelenski s-ar clasa pe primul loc în primul tur al unor alegeri în care ar candida împotriva lui Fedorov, Valerii Zalujnîi și Kirilo Budanov – actualul șef al Cancelariei prezidențiale, care nu și-a exprimat public intenția de a candida. Zelenski ar obține 22%, față de 21% pentru Zalujnîi și 13% pentru Fedorov.

Întrucât niciun candidat nu ar obține majoritatea necesară în Ucraina, primii doi s-ar confrunta în turul al doilea. Iar dacă scrutinul ar ajunge în această fază, sondajul SOCIS estimează înfrângerea lui Zelenski: acesta s-ar situa în urma lui Fedorov, Zalujnîi și Budanov în scenariile de tur secund analizate. Popularitatea lui Zelenski a scăzut de la 87% la începutul războiului, la aproape 60%.

Fedorov pierde prima luptă cu Zelenski

Dar nu este exclus ca toată această dezbatere din Ucraina și din presa internațională despre pericolul ca alegerile să fie „furate” de Rusia și Ucraina să nu-l mai aibă pe Zelenski sau ca lipsa lor să ducă la pierderea războiului ucrainenilor pentru pentru occidentalizarea tarii lor să fie rodul unei alarme false.

Declarațiile lui Fedorov au fost făcute cu puțin înaintea unei ședințe a parlamentului în cadrul căreia ministrul interimar al Apărării, Yevhenii Khmara, urma să fie confirmat formal de partidul aflat la putere al președintelui, potrivit mai multor deputați intervievați de Financial Times despre modul în care intenționau să voteze. Unii parlamentari au considerat declarația lui Fedorov drept o încercare de a amâna votul, într-un ultim efort de a-și recâștiga funcția. Votul a avut loc pe 19 august. Noul ministru al Apărării a obținut 312 voturi – erau necesare minim 226.

Ucraina: Fractura dintre tehnocrați și generali scoate lumea în stradă