Decizia CCR privind vila Florica

Curtea Constituțională a admis, marți, cu unanimitate de voturi, sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind neconstituționalitatea Legii de achiziție a conacului de la Florica, ansamblu arhitectonic ce a a aparținut familiei Brătianu.

”Curtea a constatat că legea examinată are un caracter individual, fiind adoptată în considerarea unui singur caz prestabilit, respectiv pentru achiziţionarea unui imobil, şi nu în vederea aplicării ei unui număr nedeterminat de cazuri concrete. Or, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relaţii sociale generale, fiind, prin esenţa şi finalitatea ei constituţională, un act cu aplicabilitate generală, fără a putea avea caracter individual”, se arată într-un comunicat al CCR.

CCR a mai reținut și o altă obiecție ridicată de către șeful statului, anume faptul că Parlamentul și-a asumat decizii care intră în zona competențelor puterii executive, în speță a Guvernului. ”Curtea a mai constatat că Parlamentul, adoptând legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, a încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi prerogativele sale constituţionale”, precizează sursa citată.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale, pe 9 noiembrie, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind achiziţionarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica, situat în localitatea Ştefăneşti, judeţul Argeş, de către Ministerul Culturii.

Primul argument invocat de șeful statului este că această lege reglementează un caz particular, când de fapt ar trebui să reglementeze cazuri generale. „Legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Or, în măsura în care domeniul de incidență al reglementării este determinat concret, dată fiind rațiunea in personam/ut singuli a reglementării, legea dobândește un caracter individual, fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc”, potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.

Un alt argument pe care îl prezenta Iohannis a fost încălcarea principiul separației puterilor în stat, prin imixtiunea Parlamentului în competențele Guvernului, deși Ministerul Culturii are deja o procedură privind achiziția monumentelor istorice.

„În raport cu obiectul de reglementare, respectiv instituirea în sarcina Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale a obligației de a achiziționa un bun imobil monument istoric, legea contravine și principiului separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzut la art. 1 alin. (4) din Constituție. În opinia noastră, această soluţie legislativă – ce poate echivala cu o imixtiune în competențele puterii executive, abilitată să acționeze în cadrul procedurii stabilite de Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, reprezentată în acest caz de Ministerul Culturii și Identității Naționale – nu îndeplineşte nici exigențele privitoare la stabilitatea, previzibilitatea și claritatea normelor juridice, izvorâte din dispozițiile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală”, arăta Iohannis.

Al treilea argument invocat de președinte este că această lege ar restrânge dreptul de proprietate al proprietarului actual al bunului, prin obligația acestuia de a-i vinde bunul Ministerului Culturii.

„Astfel, în ipoteza în care Ministerul Culturii și Identității Naționale ar dori să cumpere monumentul istoric, norma de la art. 1 din legea dedusă controlului de constituționalitate poate fi interpretată ca un drept exclusiv instituit în favoarea acestuia. Or, un asemenea drept exclusiv stabilit prin lege presupune în mod corelativ obligația vânzătorului de a vinde exclusiv ministerului, dreptul de dispoziție al titularului dreptului de proprietate fiind restrâns în mod nejustificat. Așadar, acesta nu va putea înstrăina bunul către un alt subiect de drept dacă nu se ajunge la încheierea unui contract translativ de proprietate între titularul dreptului de proprietate și Ministerul Culturii. În plus, în lipsa unui termen legal în cadrul căruia ministerul ar trebui să își exercite această exclusivitate, obligația vânzătorului apare ca perpetuă”, concluziona Klaus Iohannis.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.