Curtea Constituţională dezbate miercuri sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în legătură cu formarea completelor de cinci judecători.
Sesizarea a fost depusă la CCR de către Guvern după ce Liviu Dragnea și-a arătat public nemulțumirea față de completul de 5 judecători din dosarul său.
Punctul de vedere al Guvernului în fața Curții Costituționale este susţinut miercuri de Toni Greblă, fost judecător CCR, iar în prezent secretar general al Guvernului.
Instanța supremă este reprezentată de Cristina Tarcea, președinta instituției, iar Senatul – de Cristian Ionescu. De la dezbateri lipseşte reprezentantul Camerei Deputaţilor.
„Refuzul ÎCCJ de a aplica prevederile legale a fost explicit și prin adoptarea unei hotărâri a Colegiului de Conducere al ÎCCJ care a stablit contrar și peste, adăugâng la prevederile legii că în ceea ce privește președintele, vicepreședintele și șeful de secție, sunt desemnați de drept în fiecare cele două complete de judecători, astfel încât și în prezent, ÎCCJ, refuzând aplicarea prevederilor legale, a stabilit printr-o hotărâre a Colegiului director, că prevederea legală nu se aplică decât de la 1 ianuarie 2019. Componența acestor complete s-a făcut în afara legii și practica constituțională e constantă, textele constituționale de asemenea. Legea e de strictă interpretare și niciun alt organ în afara de Parlament nu poate să adauge la lege sau să refuze aplicarea prevederilor legale”, a spus Toni Greblă în dezbaterea de la CCR.
La rândul său, Cristina Tarcea a declarat, miercuri, în ședința Curții Constituționale, că este inedită situația în care explicațiile vin pentru aplicarea legii în litera și spiritul ei.
„Înalta Curte se află într-o situaie inedită, de a explica de ce a aplicat în litera și spiritul ei, legea. Litera și spiritul legii înseamnă și respectarea termenelor pe care legea le impune”, a spus Tarcea, în ședința CCR.
Președintele Înaltei Curți a adus în discuție și instituția care a sesizat conflictul, și anume Guvernul, deși conflictul este între ÎCCJ și Parlament.
„Nu am făcut niciun fel de referire la calitatea procesuală a titularului sesizîrii, deși e ciudat că se invocă blocaj între două autorități, iar o altă autoritate face sesizarea”, a mai spus Tarcea.
Judecătaorea a mai explicat la dezbatere că nu există un conflict juridic între instanța supremă și Parlament, pentru că atribuțiile Colegiului de conducere nu sunt prevăzute de Constituție și că ia doar măsuri administrative pentru funcționarea instanței.
„Prima condiție – existența unei situații juridice conflictuale – înseamnă poziții divergente, nu? Aspecte de legalitate și de fapt în care două autorități care pot fi implicate în conflicte, acționează acte și fapte concrete prin care să se constate divergența de opinii între cele două autorități. Nu există în cazul de față, pentru că suntem în situația în care legiuitorul a legiferat, iar în momentul în care opera de legiferare s-a încheiat prin publicarea în Monitorul Oficial legiuitorul și-a încetat atribuțiile. După acest moment, intervine alt actor – instanțele, Înalta Curte, care au atribuții constituționale de aplicare și interpetare a legii. Nu există divergențe de opinii”, a afirmat judecătoarea.
„ÎCCJ are două mari roluri constituționale – de a înfăptui justiția și de a asigura aplicarea unitară și interpetarea unitară a legii. Colegiul de conducere nu e instanță de judecată, prin urmare nu a putut să exercite rol constituțional. Colegiul e simplă entitate, structură administrativă care trebuie să ia măsuri administrative în vederea funcționării ÎCCJ. (…) Rolul și atributele Colegiului nu sunt reglementate de Constituție pentru că nu îndeplinește rol de judecată și nici de unificare a practicii judiciare. (…) A greșit Colegiul de conducere în această măsură administrativă? Eu cred că nu. Nu a aplicat doar litera legii, ci și în spiritul legii”, a mai spus Tarcea.
Premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR la începutul lunii trecute cu privire la un posibil conflict între Parlament și instanța supremă în privința modului de formare a completurilor de 5 judecători.
Anterior, liderul PSD Liviu Dragnea anunța că l-a „rugat” pe ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să se gândească dacă nu cumva poate sesiza, prin Guvern, Curtea Constituţională privind formarea completelor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Marți, Tudorel Toader s-a întâlnit cu Liviu Dragnea, precizând după întâlnire că discuția cu liderul PSD a vizat dezbaterea de miercuri de la CCR.
Controversele privind formarea completelor de 5 judecători de la instanța supremă au început după ce a intrat în vigoare legea 304, de modificare a legii de organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și președintele Secției Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toți magistrații din complet sunt trași la sorți.
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție Cristina Tarcea a explicat însă că modificările legislative aduse Legii nr.304/2004 nu conțin norme tranzitorii în cazul formării completelor de 5 judecatori așa că schimbările intră în vigoare abia anul viitor. Cristina Tarcea a mai spus că de imediată aplicare este legea 207/2018, care arată că aceste complete de 5 judecători se trag la sorţi la începutul fiecărui an.
„Potrivit dispozițiilor articolului 32, alineatul 1, astfel cum au fost modificate prin legea 207, completele de 5 judecători se trag la sorți la începutul fiecărui an. Legea 207 pe 2018 nu are nicio dispoziție tranzitorie, cum are în alte situații care să reglementeze obligația desemnării la sorți de noi complete pentru anul 2018 și să reglementeze situația completelor de 5 judecători deja existente în anul 2018. prin urmare, legea 207 incontestabil este de imediată aplicare, Înalta Curte o aplică încă din iulie 2018, dar aplicarea imediată a legii presupune și respectarea obligațiilor pe care legea le impune în ceea ce privește termenul, data la care acea obligație trebuie îndeplinită. Ori legea este incontestabilă și lipsită de echivoc: la începutul fiecărui an”, a declarat Tarcea.
Apelul în procesul lui Liviu Dragnea la Completul de 5 judecători a început luni, 8 octombrie, procesul fiind amânat până acum de două ori. Este vorba de procesul în care Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare privind angajările fictive de la Protecția Copilului Teleorman.
desi, citind luarile de pozitie, tin sa-i dau dreptate doamnei Cristina Tarcea,( cum de vine reprezentantul guvernului si nu al parlamentului cu problema in cauza?) nu vad de ce tine cu tot dinadinsul sa ramana acelasi complet de judecata? adica este posibil ca doamna Cristina Tarcea sa aiba dreptate in litera legii, dar nicidecum in spiritul legii! pai nu este spiritul legii ideea ca nu trebuie sa existe nici cea mai mica banuiala cu privire la completele de judecata? Faptul ca doamna Cristina Tarcea vorbeste de *spirit* acolo unde nu este cazul, ma face sa am indoieli cu privire la buna sa credinta! si asta stiind ca institutiile noastre publice nu sunt cele mai bune exemple de *exemplaritate*, ca si-au construit o imagine nu tocmai favorabila cu privire la deontologia profesionala a functionarilor..
Guvernul are dreptate. Corect ar fi ca moș Livache să aleagă el, personal, completul de 5 judecători, nu să fie trași la sorți la începutul sau la sfârșitul anului ca la alba-neagra. Reprezentantul camerei deputaților lipsește la dezbateri, bineînțeles întemeiat, pentru că ori nu știe de dezbatere, ori nu l-a anunțat nimeni ori l-au anunțat în ultimul moment și iarăși a îmbrăcat pamperșii și ciorapii pe dos. Curtea Constituțională să facă bine să înțeleagă situația și să mai amâne dezbaterea la o dată la care moșulică poate fi prezent cu lenjeria intimă îmbrăcată corect.
de ce justitia trebuie sa se invarta in jurul in f r a c torului dragnea?