Alegerile locale și parlamentare se apropie. Fi-vor ele cu adevărat libere? Fi-vor ele corecte? Fi-vor ele reale? Dacă nu, cum ar trebui să ne raportăm la ele? Răspunsul la aceste întrebări necesită o analiză lucidă a istoriei deceniilor postcomuniste și a realității prezente. În final, doar opțiunile raționale vor justifica speranța pentru recuperarea democrației pierdute.
REVOLUȚIILE EST-EUROPENE CA EPISOD AL RĂZBOIULUI RECE
Cine a privit cu ochii deschiși ceea ce s-a întâmplat din 1990 până astăzi, și a mai și cunoscut realitatea românească din culisele politicii, poate înțelege destul de bine unde am ajuns și cum am ajuns acolo unde suntem. Istoria respectivă trebuie plasată în contextul Războiului rece și al urmărilor sale.
Scenariul demolării regimurilor comuniste est europene a fost simetric cu acela al instaurării lor. Ambele s-au petrecut gradual, astfel încât, pe principiul acțiunii și reacțiunii, din fizică, rezistența față de schimbare să nu fie prea mare.
Mai întâi, pe fondul dificultăților economice interne și în condițiile schimbării raporturilor de putere la scară globală, au fost aduse la conducere guverne ideologicește moderate, fiind dați la o parte, nu neapărat violent, intransigenții regimului luat în cătare. Printr-un paradox psiho-social, o asemenea relaxare nu a liniștit o populație nemulțumită de viața sa și convinsă că libertatea și justiția socială se găsesc în afara zidurilor redutei naționale. Dimpotrivă, presiunea externă a fost înlocuită de una internă, consecutivă sentimentului popular potrivit căruia cu cât situația este mai bună cu atât ea este mai intolerabilă. Rezultatul urmărit era trecerea de la o guvernare legitimistă la una revoluționară. A reforma era prea puțin; trebuia revoluție.
Un asemenea salt fractura însă societatea, o polariza, șubrezind astfel sistemul imunitar al statului. Prin radicalismul terapiei, unii erau aduși în situația de a se teme de schimbare, alții de neschimbare și cu toții de viitor, tot mai nebulos, și de celălalt, tot mai suspect. Teama naște ura, iar ura se transformă în violență. O violență care nevrozează și contaminează comunitatea zi de zi, ceas de ceas și în proporție de masă, ostilitatea tuturor îndreptându-se împotriva tuturor.
Pentru a ține lucrurile sub control, în asemenea împrejurări, există doar două remedii clasice: teroarea (de stat) și apelul la sprijinul extern. De transformarea celui din urmă în dominare externă nu te poate apăra decât lupta dintre puterile „disponibile” să îți acorde „protecția”.
ROMÂNIA, CALUL NĂRĂVAȘ DIN HERGHELIA DEMOCRAȚIILOR POSTCOMUNISTE
În România acest scenariu nu a putut fi aplicat întocmai. De ce?
În primul rând, pentru că în cadrul regimului comunist nu s-a putut forma o guvernare „moderată” care să declanșeze reformele menite a duce, conform „planului”, la revoluție. Structurile partidului-stat (PCR) nu au fost în măsură să ofere o asemenea alternativă.
În al doilea rând, întrucât, poate printr-un noroc sau poate printr-un miracol, prin iuțeala acțiunii unora și nebăgarea de seamă a altora, vidul de putere apărut odată cu prăbușirea structurilor amintite a fost ocupat de o mână de oameni, nu din eșalonul doi al partidului unic sau din rândul instituțiilor de securitate, ci din eșalonul întâi al elitelor naționale născute – cum s-ar fi putut altfel? – în sânul vechiului regim. Aceștia au „confiscat revoluția” numai în măsura în care ea era un produs de import, indigenizându-o. Ceea ce începuse, din impuls extern, cu alibiul revoltei populare, ca lovitură de stat, a devenit astfel revoluție națională.
Dacă procesul ar fi reușit, s-ar fi putut spune, parafrazându-l pe Churchill, că niciodată în istoria lor atât de mulți români nu au datorat atât de mult atâtor de puțini. Din păcate, eșecul Planului A, a dus la punerea în aplicare a Planului B, iar acesta și-a atins obiectivele, chiar cu ajutorul românilor.
Conducerea țării instalată pe valul evenimentelor din decembrie 1989 nu era formată nici din comuniști nici din securiști – în sensul de dogmatici sau de nostalgici ai comunismului real. Deși aceștia continuau, desigur, să trăiască în societate și să își caute poziții de pe care să își apere interesele. Din câte știu – și eram bine plasat pentru a ști – cei din urmă nu au avut nici o tentativă majoră de a opri transformările preconizate de noii lideri, principala preocupare fiind aceea de a folosi respectivele transformări – prin utilizarea „capitalului lor social” (format din informații și relații) – în interes propriu – adică spre a transforma averea publică în avere privată, obiect al proprietății lor.
Dacă ar fi să îi clasificăm cumva pe membrii conducerii revoluționare a țării din acel moment ei ar putea fi împărțiți în romantici și pragmatici, în maximaliști și minimaliști, în adepți ai terapiei de șoc și adepți ai tranziției graduale.
Cu toate acestea, o propagandă parcă venită de niciunde i-a acuzat, mai înainte ca ei să apuce a face ceva, de „neo-comunism” și „cripto-comunism”, de autoritarism și naționalism. Așa cum mai târziu avea să fie demonizat fără nici un argument palpabil PSD (pentru antioccidentalism și rusofilie, printre altele), așa și guvernele FSN aveau să primească etichete care s-au fixat în mentalul colectiv în așa fel încât noua putere să poată fi răsturnată fără a trezi vreun protest sau vreo reacție populară de sprijin. Acesta este scopul propagandei demonizatoare.
SCURTĂ ISTORIE A CONTRAREVOLUȚIEI ÎN ROMÂNIA POST-COMUNISTĂ
Prima lovitură a fost încercată în martie 1990 la Târgul Mureș, sub forma unor violențe interetnice. Atunci a fost avută în vedere chiar împărțirea teritorială a României. Motivul? România nu renunța la conducerea națională.
A doua a fost cea intrată în istorie sub numele de „fenomenul Piața Universității”. Printr-un complex manipulativ amplu, care avea să fie folosit mai târziu cu succes în Piața Maidan din Kiev, rezultatul alegerilor din 20 mai 1990 a fost contestat, după ce protestul încercase să tulbure atmosfera scrutinului spre a-i pune apoi sub semnul întrebării corectitudinea (rămâne de lămurit ce căuta tânărul Victor Ponta, azi șeful unui partid de laborator cu aere che-guevariste, printre protestatari), ceea ce a oferit un pretext perfect pentru intervenția, pe de o parte, tardivă, pe de alta disproporționată, a forțelor de ordine, urmată de dispariția lor misterioasă din peisaj și de contraatacul bunicilor mișcării #rezist de azi, soldat cu incendierea sediului unor instituții publice, pentru ca totul să se încheie prin asaltul „pacificator” al minerilor din Valea Jiului, aduși nici până în prezent nu se știe de cine. Regimul postcomunist a supraviețuit, dar România a ieșit de pe harta lumii civilizate.
A treia lovitură, care va fi cu adevărat letală, a avut loc în septembrie 1991, când minerii din iunie 1990, pe atunci, chipurile, susținători ai „neo-comuniștilor” care „confiscaseră revoluția”, au venit să o restituie pe aceasta titularilor ei, dărâmând guvernul „cripto-comunist” în aplauzele (la propriu și la figurat) opoziției „cripto-democrate” susținute de Occident. Din acel moment elanul transformator al revoluției s-a pierdut fără să își mai poată reveni vreodată.
Guvernele care au urmat până în 2004 nu au fost nici ele „comuniste” sau „securiste” dar, speriate de gloanțele care le-au trecut pe la ureche predecesoarelor lor, au pornit pe calea tergiversării reformelor interne și a concesiilor externe. Acestea au pregătit terenul pentru „vânzarea” (adică trădarea) de mai târziu.
CORUPȚIE ȘI ANTI-CORUPȚIE, SAU MECANISMUL DESCOMPUNERII NAȚIUNII ROMÂNE
Un alt fenomen apărut în contextul unei tranziții care, după 1991, avansând cu frâna trasă, nu a mai apucat să se termine, a fost cel al corupției. Spre deosebire de ceea ce se crede, caracterul (pretins) excepțional al corupției de la noi, nu își are rădăcinile în specificul românesc, ci într-un plan pregătit pentru distrugerea URSS, dar care a fost adaptat spre a pune la pământ împotrivirea la colonizare a României de la începutul anilor 1990. Despre ce este vorba?
Întrucât puterea eminamente politică (legislativul și executivul) se dovediseră greu de capturat, s-a dat prioritate capturării altor puteri și anume cea economică, cea mediatică și cea judecătorească. Obiectivul (și acesta fixat în strategia de destructurare a puterii sovietice după încetarea Războiului rece) era crearea unei oligarhii economice locale, gata ca, pentru a-și apropria averea statului comunist defunct, să faciliteze trecerea sectoarelor cheie ale economiei naționale sub controlul corporațiilor occidentale. Apariția acesteia nu ridica probleme de concurență întrucât apetitul său se situa la nivelul redus al capacității sale de a digera capitalul economico-financiar moștenit.
Pentru ca un asemenea proces să se desfășoare cu bine era nevoie de o triplă protecție: mediatică, judiciară și informativă. Așa s-a creat o triadă letală care a sufocat libertatea presei, a politizat justiția și a externalizat comanda serviciilor secrete.
Speriați de perspectiva de a rămâne și bătuți și cu bani luați, mulți politicieni au cooperat pentru ca planul descris să reușească, neînțelegând că la sfârșitul zilei oricum vor fi sacrificați.
Ei nu au fost, însă, cei mai corupți. Corupția lor a fost supralicitată, ca și cea a puținilor oameni de afaceri români care acumulaseră, chiar și prin metode primitive (unde a fost altfel?), capital național semnificativ, pentru a acoperi adevărata corupție prin care se transfera în mâni străine avuție națională, profiturile realizate din exploatarea resurselor românești fiind expediate în afara țării fără a contribui cu nimic la dezvoltarea, ci numai la înrobirea ei.
DE LA PLURIPARTIDISM LA PARTIDUL UNIC AL SERVICIILOR SECRETE
Așa ajungem în anul 2004 sau, mai exact, în anul 2007, când, pentru a-și păstra poziția dominantă pe plan intern, Traian Băsescu și camarila sa, predau serviciile de informații românești unor centre de putere străine, nu neapărat statale. Până atunci, zisele servicii fuseseră făcute să renunțe la supravegherea celor pe care noi îi voiam aliați, fără a fi sigură reciprocitatea acestei dorințe, și să își împartă secretele cu aceștia. După numirea lui George Maior, ca rezultat (potrivit unor surse bine informate) al unor negocieri purtate în afara țării, în fruntea SRI, contraspionajul românesc se întoarce împotriva românilor spre a lichida orice urmă de apărare a interesului național în fața exigențelor impuse de interesele străine și, în acest scop, realizează fuziunea cu autoritatea judecătorească pe care, practic, și-o subordonează.
Sub lucrarea acestui binom antinațional și antidemocratic, numit de unii „stat paralel” sau „stat subteran”, întrucât deține capacitatea de a bloca acțiunea statului oficial fasonat de Constituția României, elita politică și partidele politice dispar, fiind absorbite de el. Așa s-a revenit la sistemul partidului unic.
Dacă, însă, fostul partid comunist își asuma deschis rolul de singură forță conducătoare, în cadrul unui sistem caracterizat de o ordine statală egalitară și autoritară strictă, oculta oligarhică românească de azi preferă să își exercite puterea din umbră, de o manieră inegalitară și autoritară tot mai apropiată de modelul fascist. Două butaforii politice – PNL (altădată partid principal al dreptei democrate, azi defunctă) și PSD (altădată partid principal al stângii democrate, azi defunctă) – sunt încă ținute la vedere pentru a acoperi realitatea că democrația este doar o impostură care maschează regimul oligarhic – să subliniem și acest aspect important – de obediență externă.
Unii ne spun că la alegerile care vin democrația trebuie salvată. Ce să mai salvăm? Democrația este moartă. Trăiască oligarhia!
Până și câinele de pază al democrației a fost otrăvit. Puținii jurnaliști care încearcă să rămână liberi se găsesc sub presiuni extreme, fiind adesea obligați la autocenzură, mai ceva decât pe vremea comunismului. Ceilalți, mai exact vectorii de presă cei mai penetranți sunt ținuți fie în lesa fiscului și a milei publice (adică a subvențiilor guvernamentale), fie în aceea a publicității oferite de corporațiile protejate de sistemul politic. Presa on line este discret dar eficient controlată de cei care dețin sistemele de comunicare virtuală. Pur și simplu jurnaliștii, obligați de constrângerile financiare să utilizeze această modalitate de distribuție a produsului lor, constată că ceea ce dau publicității nu mai ajunge la cititori.
Vechile „partide-balama” care aveau și ele rolul lor în a spori atât reprezentativitatea cât și stabilitatea guvernării, nu mai există. Locul lor a fost luat de partide inventate în laboratoarele puterii secrete sau subterane (precum ProPonta sau USR/Plus), care au misiunea, pe de o parte, de a mări confuzia populației (căci despre electorat nu mai putem vorbi), făcându-o și mai manipulabilă, iar pe de altă parte, de a permite diferitelor substructuri ale păpușarului unic, aflate uneori în rivalitate (oligarhia are și ea pluralismul ei), să producă, potrivit intereselor și viziunii fiecăreia, formule de rezervă pentru cazul „accidentării” actorilor titulari.
OBIECTIVELE ALEGERII ÎNTRE PARTIDE APARENTE
În asemenea circumstanțe la ce mai sunt bune alegerile? Evident, alegerea presupune alternativă, variante, oferte diferite. Când în ambalaje diverse ți se oferă o singură marfă, și aceea modificată genetic, nu ai nici o opțiune reală de exprimat. Nici măcar răul cel mai mic nu mai este la dispoziție. Răul este unic și fiecare parte a sa este la fel de rea cu cealaltă. Scrutinul devine o formă fără fond.
Și totuși… nu putem opri raționamentul aici. Nu trebuie să încetăm lupta, ci să o ducem mai departe cu mijloacele pe care încă le mai avem, distingând între acțiunile tactice și cele strategice. Uneori și forma poate naște fond.
Principalul obiectiv tactic este eliminarea „trădătorilor” – persoane fizice și partide. Principalul obiectiv strategic este acela ca, acceptând, în mod convențional, ficțiunea pluralismului oligarhic, să împărțim, prin așa zisul vot, puterea simbolică (întrucât cea reală ne-a fost confiscată) între concurenții aparenți, echilibrul formelor putându-i împinge pe aceștia, inclusiv grație orgoliilor, egoismului și lăcomiei care sălășluiesc în liderii de mucava, către confruntări și anihilări reciproce.
Dacă acceptăm aceste obiective ca valabile, prima concluzie este aceea că absența de la vot nu mai este decât o soluție de ultim recurs, a cărei oportunitate trebuie evaluată de la caz la caz. Altminteri regula este participarea. Neparticiparea riscă – în condițiile prăbușirii, pe deplin justificate, a PSD, survenită pe fondul decapitării sale și a capitulării subsecvente acesteia, în fața oligarhiei oculte – să asocieze monismului puterii reale, monismul puterii formale, omorând pluralismul, fie el și oligarhic, inclusiv în formă. Or, în lipsa democrației, este important să păstrăm măcar iluzia ei, alimentând totodată contradicțiile interne ale regimului și, astfel, împingându-l spre implozie.
Aceste contradicții sunt rezultatul pluralismului intrinsec unei oligarhii coloniale ai cărei membri locali sunt în situația de a fi ei înșiși puși să opteze între centrele de putere care compun oligarhia globală. Pluralismul celor care își dispută controlul asupra României a determinat ori a accentuat fracturarea oligarhiei naționale, și așa marcată de fragmentarea statului sub acțiunea micilor potentați locali. Această dezordine neofeudală trebuie exploatată, cu instrumentele formale ale ordinii moderne, pentru a recuceri democrația, respectiv pentru a ne (re)câștiga dreptul de a ne conduce singuri în calitate de cetățeni, precum și de națiune suverană.
CÂND DEMOCRAȚIA ESTE MOARTĂ, CETĂȚEANUL CU CINE VOTEAZĂ?
Cu acestea în minte, la alegerile locale ar trebui votați primarii performanți, cu condiția ca la precedentul scrutin să nu fi fost aleși sub sigla altui partid decât a celui sub care candidează acum. Acest tip de migrațiune politică a omorât democrația întrucât a sfidat chiar principiul său fundamental: cel care conduce este poporul, iar alesul nu poate exercita puterea decât conform mandatului primit de la popor.
Oricâte realizări a avut primarul, dacă este traseist nu trebuie (re)votat. Scuza că trecând de la un partid de guvernământ la altul a urmărit să capete sprijin guvernamental spre a face viața cetățenilor mai ușoară, este o speculație ce nu are cum fi acceptată. Această tactică a oprit lupta principială, în favoarea oportunismului, și a distrus partidele politice, care sunt jucătorii indispensabili ai oricărei democrații, până la a desființa democrația cu totul.
Un tratament similar ar trebui să primească partidele-balama care au fraudat Constituția permițând accesul la putere a unor partide minoritare, creând haos politic, crah economic și injustiție socială, și oferind, astfel, România pe tavă pentru tranșare tuturor străinilor doritori să își însușească resursele ei. Fără asemenea trădări nu s-ar fi ajuns la formula neconstituțională a „guvernelor prezidențiale” precum „guvernul de tehnocrați” și „guvernul penelisto-covidist”, responsabile pentru dezastrul țării. În această categorie intră, fără îndoială, ProRomânia și ALDE, cu tot regretul pentru valoarea personală a unora dintre membrii lor. Ele au știut că prin piruetele lor oportuniste vor arunca țara în criză și totuși au făcut-o. Dacă au fost silite de către forțe oculte, la șantajul cărora nu au putut face față, acesta este un alt argument pentru a fi ajutate să părăsească scena. „Dacă mâna-ți slabă sceptrul ți-o apasă, / Altuia mai harnic locul tău îl lasă.”
Votul trebuie cu certitudine refuzat (pseudo)partidelor puse să joace cartea extremismului neo-fascist. Pe primul loc al unei asemenea liste este USR/Plus. Merită de mers la vot și pentru a nu permite a se înrădăcina, în mintea păpușarilor interni și externi, ideea că românii ar simpatiza, în număr mare, cu „ciuma brună”. Cine știe ce orori s-ar naște dintr-o asemenea idee.
În rest, ținându-se de nas, fiecare ar fi util să voteze cu cei cu care a votat și în trecut. Nu pentru că ar mai avea încredere în ei, ci pentru a nu lăsa ca toate ouăle să fie puse într-un singur coș.
Orice alte calcule și procedee riscă să elimine chiar și forma democrației abolite în fond. Or, nu este rău ca, în lipsă de altceva, să salvăm măcar forma. Aceasta până când forțele vitale ale națiunii vor reuși – dea Domnul! – să se ridice spre a reafirma puterea poporului împotriva „tagmei jefuitorilor” lui, dinăuntru și din afară.
Zice autorul „…deceniilor postcomuniste…”. S-a abrogat comunismul in kibutzurile din Israel? Ca, NUMAI ACOLO A FOST COMUNISM si, din cate stiam eu, de acolo, din kibutzuri, SI ACUMA ESTE TOT COMUNISM. Sau, in presa, PANGLICILE LIMBISTE sunt obligatorii, sttindu-se ca cititorii sunt politruci!?!
„..și de contraatacul bunicilor mișcării #rezist de azi, soldat cu incendierea sediului unor instituții publice, pentru ca totul să se încheie prin asaltul „pacificator” al minerilor din Valea Jiului, aduși nici până în prezent nu se știe de cine.” NOI am fost acolo impotriva regimului ILIESCU SECURISTO-BOLSEVIC, CONTINUATOR AL REGIMULUI CEUSESCU IN FORMA MAI „BLANDA”. Nu mai „mintiti poporul cu televizorul”, Cei care citesc p=aici poate sunt prea tineri. DAR NOI AM FOST ACOLO. ILIESCU SI PETRE ROMAN AU CHEMAT MINERII! MINERII ERAU PE STRAZI, MIROSEAU PUTERNIC A PARFUM SI AVEAU LANTURI DE AUR LA GAT ! UMBLAU PE COVACI DA ! Noi am fost acolo, un coleg de-al meu artist foto a facut poze cu un „miner” care topaia pe un copil de 14 ani! NU MAI MINTITI SI ACUM DUPA 30 DE ANI ! NU A FOST NICI UN BUNIC AL REZISTENTILOR ATUNCI! NU NE-A PLATITI NIMENI! NU EXISTAU MIJLOACELE DE COMUNICATIE SI INFORMATIE DE ACUM. DAR EXISTAU ZIARE. CARE ACUM NU MAI SUNT LA TARABE! NOI AM IESIT IMPOTRIVA SECURITATII. SI A DEVALIZATORILOR DE TARA EXACT CUM IESIM SI ACUM! ARTICOLUL DVS. ESTE O MINCIUNA ORDINARA SI MANIPULATOARE! SA VA FIE RUSINE ! AM VOTAT CU PARTIDUL DOMNULUI COPOSU ! SA-L ODIHNEASCA DUMNEZEU IAR PE VOI, CEI CARE ATI DEVALIZAT ROMANIA SI ATI DISTRUS POIPORUL ROMAN SA NU VA ODIHNEASCA NICIODATA!
ah da si continui: cei care au dat foc si au devalizat institutiile AU FOST „MINERII” – MAI PRECIS SECURISTII DEGHIZATI IN MINERI CARE AU DISTRUS EDITURILE ZIARELOR CARE VORBEAU IMPOTRIVA SISTEMULUI BOLSEVIC CONTINUATOR PUTIN- PCR! HAI SIKTIR MINCINOSI NENOROCITI CE SUNTETI! MI-AU MURIT COLEGI SI PRIETENI LA REVOLUTIE, ALTUII AU FOST BATUTI IN „MINERIADE” CA SA MINTI DUMNEATA CU NERUSINARE ACUM, CAND PUTINI DINTRE NOI AU MAI RAMAS SA ITI RASPUNDA! RUSINE MINCINOSULE!
Excelentă analiză!
Te duci la magazin.
Pe raftturi conserve de peste, de carne , de fasole cu carnati, legume.
Vii acasa desfaci conserva de peste dar e goala, desfaci conserva de carne e plina cu rumegus, desfaci conserva de fasole …e plina cu apa.
DEMOCRATIE….ATI ALES CONSERVA…NU V-A OBLIGAT NIMENI…AVETI CE ATI ALES.
Nu merge asa…anunti POLITIA
Ce facem cu conservele din politica care ne mint.
Rares Globalistu zicea ca taie pensiile speciale???? Conserva erea plina cu arrahat.Minista muncii zicea ca respecta legea pensiilor….conserva pute rau.
Hai sa dam lege in parlament ca fiecare partid sa aibe un contract cu statul cu legile care le va respecta.
Daca nu respecta legile …la puscarie si partidul desfintat.
O veritabila analiza-rezumat de contra-informatii politice:
Scenariul demolării regimurilor comuniste a fost simetric cu acela al instaurării lor in OstEuropa; s-au petrecut gradual, astfel încât, pe principiul acțiunii și reacțiunii, rezistența sociala față de schimbare să nu fie prea mare.
S-a urmărit trecerea de la o guvernare legitimistă la una revoluționară.
A alternat teroarea de stat și apelul la sprijinul extern, ce s-a transformat apoi în dominare politica si economica externă.
Vidul de putere apărut odată cu prăbușirea structurilor PCR in 1989 a fost ocupat de de oameni din eșalonul I al elitelor născute în mediul regimului PCR. Aceștia au „confiscat revoluția” din 1989 ca produs de import, indigenizându-o. Acesti « noi lideri » au avut ca principala preocupare folosirea transformărilor politico-economice – utilizarea „capitalului lor social” ( informații și relații) – în interes propriu – spre a transforma( a transfera) averea publică în avere privată, obiect al proprietății lor.
Propaganda agenturilor externe („ open society“) s-a declansat, acuzand noua oligarhie de la Bucuresti de „neo-comunism” și „cripto-comunism”, de autoritarism și naționalism.
Deoarece puterea eminamente politică (legislativul și executivul) a actionat împotriva colonizarii României la începutul anilor 1990, „agenturile externe“ au dat prioritate capturării altor puteri: economică, mediatică și judecătorească. Obiectivul era crearea unei oligarhii economice locale disponibila să faciliteze trecerea sectoarelor cheie ale economiei naționale sub controlul corporațiilor occidentale.
« Investitorii Occidentului » aveau nevoie de o triplă protecție: mediatică, judiciară și informative ; s-a creat un „trinom „ care a sufocat libertatea presei, a politizat justiția și a externalizat comanda serviciilor secrete.
2004: S-a declansat Marea Corupție prin care se transfera în posesia străinilor parti din avuția națională, profiturile realizate din exploatarea resurselor românești fiind expediate în afara țării fără a contribui cu nimic la dezvoltarea, ci numai la înrobirea ei.
2007: Camarila PDL- Basescu predau Serviciile de Informații românești unor centre de putere străine; respectivele servicii fuseseră făcute să renunțe la supravegherea celor pe care noi îi voiam aliați(!)…Numirea lui George Maior, ca rezultat al unor negocieri purtate în afara țării, în fruntea SRI: contraspionajul românesc se întoarce împotriva românilor spre a lichida orice urmă de apărare a interesului național în fața „exigențelor” impuse de interesele străine; în acest scop, se realizează fuziunea cu autoritatea judecătorească pe care, practic, și-o subordonează.
Sub actiunile acestui binom antinațional și antidemocratic, numit „stat paralel”, întrucât deține capacitatea de a bloca acțiunea statului oficial fasonat de Constituția României, elita politică și partidele politice dispar. Apare insa „oculta oligarhică “ ce preferă să își exercite puterea din umbră, de o manieră inegalitară și autoritară dupa model fascist. Două butaforii politice – PNL și PSD – sunt încă ținute la vedere pentru a acoperi realitatea că democrația locala este doar o impostură care camuflează regimul oligarhic de obediență externă.
2007-2020 : Corporațiile straine au protectia asigurata de sistemul politic in care au « investit », de partide modificate genetic, de „lideri politici” dispusi sa creeze haos politic, crah economic și injustiție socială.
Este absolut indescriptibil, de neimaginat, de nesuportat, nesimtirea unui „domn” de aparea public, avand in vedere ,”spatele glorios” Sa te faci de ras in fata Europei sa faci puscarie si tu sa te comporti ca un prunc, cand tu esti un cadavru in descompunere…Aste e de neinteles…
Ce e interesant si trist, e ca Speranta, care a supravietuit inainte de ’89, a zburat si ea din Romania de azi!
„Conducerea țării instalată pe valul evenimentelor din decembrie 1989 nu era formată nici din comuniști nici din securiști – în sensul de dogmatici sau de nostalgici ai comunismului real.”
HAHA, asta-i tare de tot… dar Iliescu, Brucan, Barladeanu si restul de dinozauri ce erau ?
Saracia asta a luat si el cateva mii, dar imaginati-va ce sume iau aia care chiar semneaza… miliarde…
Suntem total lamuriti cata valoare mai au alegerile in Romania.
Democratia a murit de cand cei doi escroci de la Cotroceni s-au tot urinat pe ea si pe Constitutie in cei 16 ani…..[Leo]
Un om care nu a putut fi cumpărat. A plătit pentru asta.
Ne confruntam cu o rastalmacire ordinara a realitatii LOVITURII DE STAT bazata pe asasinarea la intamplare a fix
60.000 de romani pe strazi, la balcoane, in holurile blocurilor de catre un grup de criminali bolsevici contra umanitatii in slujba COMINTERN-ului care organizase trecerea la pseudodemocratie!!! Inscenarea cu „revolutia” a servit fix „legitimarii” asasinilor! Democratia a murit inainte de a se naste…
Minoritarul Severin a fost unul dintre cei care au pus umarul la distrugerea industriei/economiei romanesti!Nu au cautat solutii de salvare ca erau pionii strainatatii,si el si Roman si Brucan,nu mai spun de Iliescu!
Distrugand economia,dand drumul hotilor la furat,acum da vina pe Securitate si Mineri,cand,din prima clipa a lui 89,Securitatea Vanduta Rusilor le-a facilitat accesul la Putere puilor de cominternisti si catanelor batrane tip Brucan, sa multumeasca personal tovarasul Gorbaciov si banda de khazari care au distrus ulterior si URSS ul..
Din Republica Sovietelor si primii ani ai lui 90 au ajuns la cleptocratia mult dorita!Iata cum un penal,cu puscaria la activ,cum spunea uluit Evgheni Vodolazkin,ajunge in NOUA Societate sa dea lectii
Nu mai vorbesc de alti calai adevarati ca Huidu sau Chitoiu…
>> oculta oligarhică românească de azi preferă să își exercite puterea din umbră <> substructuri ale păpușarului unic <> papusarii interni si externi <<
S-ar parea ca d-l Severin este un conspirationist.
Nu,e, dom'le, nicio oculta, niciun papusar, totul este o intamplare! Asa se intampla cateodata, in cate 7 tari totul identic, nu va mai puneti atatea intrebari, ca incepe Vulpita cu Viorel!
Cum poate muri ceva ce n-a fost niciodată real?
@Holograma::)))Buna observatie!Asa e acest A. Shulim/sanchi Severin (mai e un Georgica la Radio,tot de la sinagoga) ,se rasfata,mananca minciunile pe tava..
Si putea fi acum cu caprele la Iordan,ce viata de vis..
L-am citat mult pe domnul Adrian Severin în filele mele politice, deşi admiraţia pentru domnia sa a murit încă din anii ‛90. Un soi de aroganţă, secuvinism şi egocentrism, dar şi motive mai puţin explicite, ce ţin de intuiţie, unele foarte personale, m-au îndepărtat. Asta nu înseamnă că nu citesc cu multă atenţie tot ceea ce scrie şi nu doar de când a fost ţinta neoliberalismului fără scrupule – aia cu Justiţia exemplificativă şi eliminarea adversarilor politici, uneori de o mizerabilă răzbunare, dar şi a propriilor „vicii”.
Uneori nu sunt de acord de loc, alteori găsesc accente pe care le consider greşit puse, mai sunt şi pagini excesiv subiective – pe astea le găsesc normale – de cele mai multe ori sunt total de acord. Per total materialele nu-mi spun multe lucruri noi, dar, mult mai important, pun o lumină corectă asupra evoluţiilor politice din ultimul secol, adică dintre anii 1920-2020. Exact lumina care este necesară celor ce mai citesc politică nu mizeria manipulărilor. Acest material exact această lumină o are.
PS: În acest material o singură frază aş schimba radical: „Or, în lipsa democraţiei, este important să păstrăm măcar iluzia ei, alimentând totodată contradicţiile interne ale regimului şi, astfel, împingându-l spre implozie”
Nu, nu vreau să facă implozie ci explozie. Implozie au făcut regimul legionarismului şi regimul naţional-comunismului ceauşist târând în adâncurile societăţii viciile lor, care acum sunt folosite copios. Să facă explozie ca să fie îndepărtate chiar dacă suflul ne va produce arsuri şi durere tuturor.
Spune bine autorul analist cum s-a pornit in contextul razboiului rece intre marile puteri ,in Romania in dec.89-„din impuls extern, cu alibiul revoltei populare, ca lovitură de stat, a devenit astfel revoluție națională”.”Loviturile „primite nu erau lovituri:-martie 1990 Tg.Mures diversiune sovina maghiara nu putea duce la împărțirea teritorială a României, România nu putea renunța la conducerea națională,nu la conducerea ei de fapt nationala,ci la statutul ei national si de stat unitar prin toate tratatele .Celelalte „lovituri-frana pusa”au nascut si nasc o singura intrebare:de ce s-a alcatuit FSN pe structura PSR,oare atunci nu s-ar fi evitat”frana de mana”?Chiar autorul spune ca PCR nu putea da nastere acelei conduceri moderate de natura s aduca la finalizarea procesului inceput.Au fost ac.act politice dubioase care au dus la stagnare sau pur si simplu un factor intern,de ceea ce percepea toata lumea-confiscare si plan adaptat spre a coloniza a România si nu numai?Pt.ca legile date -Lg.15/1990 data de P Roman,Lg.18/1991 privind f.funciar confirma directia ,fiind informe,si la ele s-au adaugat altele si altele care au dus pana la jaful ultimei avutii a acestui popor,deci capturat a fost in primul rand statul-cum spunea Valeriu Stoica,iar Parlamentele si Executivele s-au conformat fara cricnire,cedand oligarhiei globale.Lenin spune ca Dreptule ste politica,deci fara politica dreptului,a legilor consfintind raptul celor multi,politica in Ro nu ne ducea la ce ne-a dus,la democratia desfigurata,fara fond doar cu o forma spoita.Ca sa isi apere pozitiile au capturat massmedia justitia just.In spatele marionetelor Basescu Petrov,A Nastase ,Stolojan in 2004 se afla V Magureanu cu secu,acum ce papusari se afla in spatele papusilor de paie ? Insa argumentele aduse pt.a vota sunt pertinente,toti tb.sa mergem la vot.
Autor si comentatori o scalda cu un unic scop, salvarea mitului criminal/sangeros al „revolutiei”, fapt care le demasca sorgintea comuna, chiar daca temporar se afla fatza-n fatza pe baricade conform scenariului care le dicteaza rolurile!!!
Pentru a elimina piedicile ce tin de tembelismul unora renunt la a indica organizatorii farsei din 1989-1991 rezumandu-ma
la identitatea cu exceptia Romaniei a inscenarilor „revolutionare” din toate tarile Lagarului Comunist de Concentrare. Deci indiferent cine a organizat farsa de proportii aceasta s-a indeplinit precis si identic prin inscenari de „proteste” care nici bine nu s-au declansat ca Birourile Politice ale partidelor comuniste au si cedat puterea, inclusiv temuta si sangeroasa dictatura militara poloneza, ca la un semn magic/divin transmis in 4 decembrie la Moscova, personal de catre seful KGB, Comintern, PCUS si al URSS, Gorbaciov, ocazie cu care Ceausescu a fost anihilat dupa ce a facut o ultima incercare de a-l convinge ca nu degeaba au fost asasinati DOUA MILIARDE DE OAMENI in 175 de ani de marxism/bolsevism ca sa se reintre in ILEGALITATE… Despre inscenarea criminala din Romania am vorbit repetat si in detaliu, Iasi, Timisoara, Bucuresti/Cluj/Sibiu/Brasov intr-o miscare graduala, in ritmul de deplasare a cetelor de teroristi ai complotului de la
o localitate la alta…
As adauga dupa cele 3 etape
[Prima lovitură a fost încercată în martie 1990 la Târgul Mureș,
A doua a fost cea intrată în istorie sub numele de „fenomenul Piața Universității”.
A treia lovitură, care va fi cu adevărat letală, a avut loc în septembrie 1991, când minerii din iunie 1990, pe atunci, chipurile, susținători ai „neo-comuniștilor” care „confiscaseră revoluția”, au venit să o restituie pe aceasta titularilor ei, dărâmând guvernul „cripto-comunist” în aplauzele (la propriu și la figurat) opoziției „cripto-democrate” susținute de Occident. ]
Etapa a 4-a care a fost Piata Victoriei incepand cu ian 2017 si pana la manifestatia „diasporei ” din 10 aug.
Toate cu rol de a bara manifestarea intereselor nationale romanesti .
De acum incolo , nu se mai poate schimba nimic , fiindca:
masa populimii feisbuciliste a atins nivelul critic si e in crestere .
„dormi in pace , STS voteaza pt tine ”
@Anton : mi-ai placut !
Vreți să spuneți că persoanele care au părăsit PNL ca să formeze ALDE trebuiau să accepte: “înfrațirea” cu PDL-ul care i-a înjurat pe toate cărarile asta după ce au primit în campania electorală sprijin ALDE cu seful european venit la București, renunțarea la doctrina liberală ca singurul partid istoric ce existență legală neîntreruptă din secolul XIX și trecerea în tabăra Popularilor Europeni a doamnei Angela Merkel? Nu cred că trebuiau să accepte și să fie colegi cum sunt colegi de partid Ludovic Orban și Raluca Turcan, după câte și-au spus când domnul Ludovic era PNL- liberal și doamna Raluca PDL- socialist și mai apoi PDL-popular european.
Greu , foarte greu….totusi ar trebui incurajati oameni si partide embrionar nationale(sanchi..suveraniste in limbaj U.E.). Voi vota A.U.R.!
As vota doar pentru partidul care ar lupta pentru legea lustratiei generale si legea civila de confiscare a averilor nejustificate pe modelul celor existente in Irlanda (1996) si in Regatul Unit (2002).
Nu ma deranjez pentru a imi pierde vremea si stima de sine intrand in jocul electoralist al securitatii. Sa isi dea cu tabletele lor cu tot in cap pana totul face bum…
„Revolutia nationala” cum a fost botezata din 22 decembrie 1989 Lovitura de stat demarata printr-un puci militar a servit, cum spuneam, „legitimarii” asasinilor care au „nationalizat acest act de forta!!! „Nationalizarea” s-a concretizat prin crearea de catre agenti locali, respectiv trimisi de la Centru, a „consiliilor FSN”, pentru parodia instalarii de „jos in
sus” a „conducerii revolutionare”, adica a agentilor Comintern in civil, dupa ce agentii KGB si GRU in uniforme au dat jos
in seara de 17 decembrie 1989, prin inselaciunea iminentei unui atac armat extern, conducerea de partid si de stat!!!
Razboiul „teroristilor”, dirijat de pucisti in numele lui Ceausescu, a servit descurajarii oricarei riposte a celor PATRU
Armate, a Securitatii, Militiei si a activistilor de partid la nivel national si local, ca si pentru „justificarea” prin crime impotriva umanitatii puse in carca familiei Ceausescu, a asasinarii cuplului Ceausescu…Asasinatul a servit drept
ultim avertisment pentru cei mai fanatici ceausisti, la nicio luna de la realegerea triumfala a lui Ceausescu in fruntea
partidului si statului, raspunsul PCR dat Cominternului pt…”intinarea idealurilor minunate ale marxism/bolsevismului”!!!
In 27 decembrie s-a creat oficial CFSN, act care a consfintit prin Cacealmaua sangeroasa preluarea puterii de catre fosti nomenclaturisti marginalizati, in scopul salvarii materialului subuman comunist si impiedicarea accesului poporului la arhivele PCR care contabilizeaza genocidul bolsevic romanesc…
Severine,stii tu ce e aia democratie? A dracului comunist imputit. Auzi la el,vorbeste lupul moralist. Mars ma in pustie .Nu uita sa-l iei si pe Nastase. Toti, dar aproape toti care au trecut prin PSD ajung sau sunt infractori. Primul infractor si criminal este tatucul lor, Ilici.
nae girimea Ba nene,dar ce razboi e in capul matale? Intelege ca temele astea comuniste nu mai tin pentru noi. Pentru obositi si nostalgici ca tine da.Cine sa ce doreasca de la noi? Un popor de milogi, de infractori, de analfabeti multi din ei. Mizerabili uitandu-ne in jur. Sa vrea ce? Doar in capul vostru sec de comunisti va vedeti buricul pamantului. Tema asta cu toti ne vor raul era pentru a va minti pe voi ceasca cum ca ce bine e in Romania ,iar occidentul e decadent. Nu va este foame, vi se pare. Nu stati in frig sau fara curent. E din patriotism. Si nici la rand la lapte sau oase de porc afumate.E tot din patriotism.Cei care au murit la canal sau in puscarii au fost tradatori nu? Cum poti trai cu rusinea ca ai facut parte din acei care a condamnat acest popor la saracie de 30 de ani incoace plus trairea ta cu demnitate pe timpul impuscatului? Ce transmiti copiilor si nepotilor? Esti demn? Javre imputite cu manipu-lari grosolane. Manca-ti-as pensia ta speciala.
Procreata din parinti bolnavi de virusul marxist/bolsevic pseudodemocratia romaneasca s-a nascut moarta si de 30 de ani se
afla perfect conservata in formol! „Chipul” ei are marcate adanc toate tarele ideologiei genocidului, de aceea este hidos!
Acesta e un adevar pe care „istoricii” o rastalmacesc prin „mitul revolutiei” mintind cu marsavie in fatza un popor care a fost spectator in sufragerii. Posibilitatea ca acesti „istorici” romani si straini sa mistifice concertat istorie traita, prezenta ne arata comanda comuna, dar ofera si indicii asupra rastalmacirii istoriei de ansamblua marxism/bolsevismului!
De aceea, toti monstrii de pe forum care ma ataca cu marsavie pentru demascarea acestor realitati, multi in slujba unui General-„filosof”, legendati in strainatate sa duca „stafeta”, se descalifica iremedial ca oameni…Fara a fi istoric, Dl Severin e tributar unor reflexe care-i fac sa paleasca eruditia…Avea posibilitatea unei autodafe aplicata personal
„credintei marxist/bolsevice”…
Sinteti baiat destept…democratia = puterea poporului a murit inainte de a se naste. Probabil o fi existat prin Grecia, in antichitate. In rest, peste tot, am avut tot timpul niste grupuri care s-au legitimat prin alegeri, daca ori fi fost libere sau fraudate, grupuri sprijinite si potentate din exterior…
Miroiule , comentariul tau te arata ca apartinand populimii feisbuciliste care are 2 caracteristici , una negativa – santeti prosti , si una pozitiva –nu va dati seama de asta .
nae girimea Si ai vrea sa te ia cineva in seama? Se scrie „sunteti” nu santeti. Mai bine pe facebook decat ciripitori. Stii cantecul revolutiei? „mai bine golan decat nomenclaturist,mai bine mor decat comunist” Sa tii minte asta. Voi ati fost niste lasi. Spre surprinderea ta,nu am adresa de facebook.Dar probabil ai tu o obsesie ca nu stii sa folosesti tehnologia. Tu si altii ca tine traiti in trecut si nu stiti sa va bucurati de prezentul liber cu adevarat.Nu depasiti postul A 3 si Cotidianul. Tot ce va spun ei sunt valabile. Mai trage cu ochiul si in afara sa vezi ca lumea si realitatea e alta.