Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 49,68 miliarde de lei (4,7% din PIB, comparativ cu 1,7% raportat în iulie 2019). Sume în valoare de 27.01 miliarde de lei (2,55% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.
Creșterea deficitului bugetar aferent primelor șapte luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, (i) de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-iulie datorită crizei, precum și ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (12,5 miliarde de lei) , (ii) de creșterea cu 3,05 miliarde de lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ian-iulie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, (iii) precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 miliarde de lei. De asemenea, pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 4,61 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 6,56 miliarde de lei.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 175,15 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului 2020, în scădere cu 2,7% față de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere de 0,4 puncte procentuale (an/an), cauzată în principal de contracția încasărilor nete din TVA (ca urmare a rambursărilor mai mari de TVA și a amânării plății obligațiilor fiscale) și de cea a veniturilor nefiscale. După ce luna anterioară a marcat o recuperare a încasărilor bugetare, în luna iulie dinamica veniturilor totale a revenit în teritoriul negativ (-8,1% an/an), ca urmare a contracției economice și a extinderii facilităților fiscale. De altfel, declinul sever al activității economice din T2 (-10,5%) s-a reflectat în încasările aferente perioadei aprilie – iulie. În plus, facilitățile fiscale acordate în conjuctura actuală au condus la o volatilitate crescută a încasărilor lunare în acest interval.
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 224,83 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 13,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 2,5 puncte procentuale de la 18,7% din PIB 2019 la 21,3% din PIB în 2020. Majorarea cheltuielilor se datorează și măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanțării în regim de urgență a cheltuielilor de gestionare a situației epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum și a măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populației. Astfel, până la finele lunii iulie s-au plătit 3,94 miliarde de lei pentru indemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 785,7 milioane de lei pentru indemnizații acordate pentru alți profesioniștii, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 66,8 milioane de lei pentru îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.
Cheltuielile de personal au însumat 63,2 miliarde de lei, în creștere cu 5,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizația de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât și majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6% din PIB, cu 0,33 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 228,0 milioane lei.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 30,1 miliarde de lei, în creștere cu 15% față de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările față de medie se înregistrează la nivelul administrației locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăți suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARSCoV-2.
De asemenea, o creștere se reflectă și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 12,1% față de aceeași perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 79,99 miliarde de lei în creștere cu 22,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum și indexarea acestora cu rata inflației din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020. Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăți determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa
angajatorului în valoare de 3,94 miliarde de lei și pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniștii, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 785,7 milioane de lei. De asemenea, se continuă decontările ale îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că pâna la sfârșitul lunii iulie plățile au fost de 2,47 miliarde de lei, în creștere cu 79,4% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 4,25 miliarde de lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol și transporturi, respectiv subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenții pentru transportul călătorilor și pentru diferențe de preț și tarif.
Alte cheltuieli au fost de 3,74 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și indemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ (66,8 milioane lei).
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 12,03 miliarde de lei, cu 19,7% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 20,41 miliarde de lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 7 luni ale anului, în creștere cu 29,1% mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat și la bugetele locale atât din fonduri naționale, cât și aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile.
De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 301,28 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.
Faptul ca avem un deficit mare nu reprezinta o problema in sine.
Problema mare, durerea tarii asteia, este ca avem acest deficit imens fara sa fi facut nimic. Daca vedeam investitii, protectie sociala, spitale dotate, scoli pregatite pentru un nou an in conditii deosebite, atunci nici nu-mi pasa de deficit.
In conditiile in care impui anumite reguli pentru inceperea scolii, era obligatoriu sa maresti(dublezi) alocatiile si sa oferi astfel un ajutor parintilor pusi in prima linie prin declaratiile alea impuse de tifosul galben.
Pana la urma avem ce am votat, am ales sa punem botul la trei lozinci, asta avem, lozinci.
Pentru ca tot se vorbeste si se arunca tot ce inseamna deficit in salariati, copii pentru alocatii si pensionari, ceea ce nu este realitatea pura!
Alocarile din bugetul de stat de milioane de lei pentru: alegeri, sediile partidelor politice, recuperarea cheltuielilor fiecarui candidat la alegeri, banii pentru deplasari ale politicienilor, fonduri la secret pentru guvern si hOrban, astea nu incarca deficitul bugetului de stat?
Dar alocarile pentru cotroceni: investitii si crapatul de lux, plus necesarul pentru igiena zilnic a gloatei adunate in cazemata cotroceni, alocarile pentru deplasarile aiurea pe unde au chef toti catirii adunati in cazemata, plus secretarele care infrumuseteaza paturile la secunda, nu incarca deficitul la bugetul de stat?
Dar alocarile la toate entitatile secu, sri, spp, birocratia 2-3-4 pe un loc de sef politic, plus alocarile la spitalele private si la societatile neprofitabile dar cu pnl in consilii de administrare + pensiile nesimtite ale multor neispraviti, nu incarca deficitul bugetului de stat?
Faceti un calcul, cei care puteti si gasiti toate aceste date, comparati cu suma salariilor si pensiilor mici sau medii si veti gasi exact minciunile cu care ne terorizeaza panaramele astea din guvern! Mai ales stirul Danca(stirul este iarba porcului, iarba pe care o mananca cu placere porcul)!