Disperare mare: Moţiunea, trimisă la CCR, în vreme ce Orban a convocat Parlamentul

UPDATE Guvernul a solicitat Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, acuzându-l direct pe Ludovic Orban în calitate de președinte al Camerei Deputaților.

”Parlamentul României prin Preşedintele Camerei Deputaţilor a încălcat dispoziţiile constituţionale cu privire la obligaţia  comunicării moţiunii de cenzură către Guvern în aceeaşi zi cu depunerea acesteia, în speţă în data de 3 septembrie 2021. De asemenea, Parlamentul României prin Preşedintele Camerei Deputaţilor, cu încălcarea Constituţiei şi a prevederilor regulamentare, a comunicat o moţiune de cenzură iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voinţă a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data iniţierii respectivei moţiuni de cenzură”, susţine Guvernul în sesizarea depusă miercuri la CCR.

TEXTUL INTEGRAL AL SESIZĂRII GUVERNULUI

Sesizarea prezintă o cronologie a evenimentelor, de la momentul depunerii moţiunii de cenzură USR PLUS-AUR:

– În data de 3 septembrie 2021, la Cabinetul Preşedintelui Camerei Deputaţilor şi la Cabinetul Preşedintelui Senatului, a fost depusă moţiunea de cenzură „Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi!”, iniţiată de deputaţi şi senatori aparţinând Grupurilor parlamentare USR şi AUR din Camera Deputaţilor şi Senat (înregistrată sub nr.2MC/3.09. 2021).

– În data de 6 septembrie 2021, respectiv în data de 7 septembrie 2021, deci ulterior datei depunerii moţiunii de cenzură, sub semnătura liderilor Grupurilor parlamentare USR şi AUR din Camera Deputaţilor şi Senat,  documentului iniţial i-au fost anexate alte tabele conţinând semnături ale parlamentarilor iniţiatori ai moţiunii de cenzură, după cum urmează: Grupul parlamentar AUR – la Senat, la data de 6 septembrie 2021; la Camera Deputaţilor, la data de 7 septembrie 2021; Grupul parlamentar USR – la Camera Deputaţilor, la data de 6 septembrie 2021.

– În data de 7 septembrie 2021, Preşedintele Camerei Deputaţilor a comunicat prim-ministrului moţiunea de cenzură nr. 2 MC depusă în 3 septembrie 2021, însoţită atât de tabele iniţiale, cât şi de noile înscrisuri. În plus, Preşedintele Camerei Deputaţilor a comunicat şi faptul că, pentru îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin art. 94 alin. 1 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile Permanente ale celor două Camere au fost convocate în şedinţă comună în datele de 3, 4, 6 şi 7 septembrie 2021, însă nu s-a putut întruni cvorumul de şedinţă, astfel încât nu a putut fi stabilită data şedinţei comune a celor două Camere consacrată prezentării acestei moţiuni de cenzură comunicate.

”Astfel, listele cu semnături pentru moţiunea de cenzură depusă în data de 3 septembrie 2021 au fost modificate/completate, sub semnătura liderilor de grup de o manieră insidioasă, prin înlocuirea semnăturilor nevalide, ceea ce atestă fără nicio tăgadă faptul că moţiunea de cenzură depusă în data de 3 septembrie 2021 şi comunicată în data de 7 septembrie 2021 nu îndeplinea la data depunerii condiţia numărului minim de parlamentari cerută de Constituţie în art. 113 alin. 2. De asemenea, din analiza conţinutului documentaţiei comunicate de Preşedintele Camerei Deputaţilor în data de 7 septembrie 2021, documentului iniţial (moţiunea de cenzură nr. 2MC din 3 septembrie 2021) i-au fost anexate noi tabele conţinând semnături ale parlamentarilor. Ca atare, rezultă faptul că Guvernului i-a parvenit un document completat, deci, diferit faţă de cel depus de iniţiatori în data de 3 septembrie a.c.”, susţine Guvernul în sesizare.

Executivul acuză că verificarea condiţiilor de validitate ”nu a avut niciodată loc cu privire la cele 124 de semnături depuse în data de 3 septembrie 2021 şi nici cu privire la cele 34 de semnături depuse în data de 6 septembrie 2021, care vizau tot moţiunea de cenzură depusă în 3 septembrie 2021, toate fiind comunicate in corpore Guvernului de către Preşedintele Camerei Deputaţilor în data de 7 septembrie 2021”.

Totodată, în opinia Guvernului, ”nu rezultă în mod necesar din interpretarea sistematică a textului regulamentar faptul că prezentarea moţiunii de cenzură trebuie să se facă în birourile permanente în aceeaşi zi în care a fost depusă în Parlament, însă comunicarea moţiunii către Parlament trebuie să se realizeze în aceeaşi zi în care moţiunea a fost depusă”, iar ”această interpretare sistematică este fundamentată şi de o logică instituţională”

”Comportamentul neconstituţional şi neloial al Parlamentului prin Preşedintele Camerei Deputaţilor nu poate fi justificat prin argumentul că birourile permanente ale celor două Camere nu s-au putut întruni din lipsă cvorum în şedinţele convocate în datele de 3, 4, 6 şi 7 septembrie 2021”, consideră Executivul.

”Considerăm că depăşirea prezentului conflict juridic de natură constituţională poate fi realizată numai prin sancţionarea de către Curtea Constituţională a Parlamentului, care şi-a realizat în mod abuziv competenţa prevăzută la art. 113 alin. 2 din Constituţie. În consecinţă, solicităm  Curţii Constituţionale să  constate că nerespectarea prevederilor art. 113 alin. 2 din Constituţie atât sub aspectul condiţiilor de validitate pentru iniţierea moţiunii de cenzură, cât şi sub cel al obligaţiei comunicării acesteia către Guvern la data depunerii împiedică continuarea derulării procedurii parlamentare prin trecerea la etapele prezentării şi dezbaterii moţiunii de cenzură”, se arată în document.

Premierul Florin Cîțu anunțase, miercuri dimineață, că Guvernul va sesiza Curtea Constituțională a României în privința moțiunii de cenzură depuse de USR PLUS și AUR, despre care consideră că a fost depusă nelegal.

„Noi ce am văzut și ce am primit, semnături în fotocopie, este inadmisibil. Curtea Constituțională e singura care poate spune dacă s-a respectat legea”, a declarat Florin Cîțu.

„Pot retrage moțiunea (cei de la USR PLUS – nr.) și să discutăm cu toții”, a adăugat premierul.

Potrivit acestuia, dacă CCR va spune că moțiunea a fost depusă legal, „procedurile curg” în continuare.

Preşedintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a convocat împreună cu şefa Senatului, Anca Dragu, o şedință a plenului reunit pentru joi la ora 16,00.

În cadrul şedinței va fi citită moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu.

„În calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, am obligaţia constituţională. Fără deciziile CCR legate de moţiunile de cenzură, aş fi procedat la fel. Am obligaţia de a respecta Constituţia, am obligaţia de a respecta democraţia în România, pentru că dacă o moţiune de cenzură, care este singurul instrument democratic aflat la dispoziţia Parlamentului, este blocat prin chichiţe procedurale, prin şmecherii, prin boicotarea cvorumului sau prin absenţa de la şedinţele Parlamentului (…), orice boicotare la acest instrument democratic, prin care Parlamentul poate să înceteze activitatea unui Guvern care nu mai poate să beneficieze de susţine parlamentară, este un atentat la democraţie şi la principiul constituţional al statului de drept blocarea unei moţiuni de cenzură”, a afirmat Orban.

Liderul PNL a spus că prezenţa senatorilor şi deputaţilor la activitatea Parlamentului nu este facultativă, adăugând că nu înţelege cum apelează PSD la „tertipuri procedurale”.

„Eu nu pot înţeleg cum este posibil ca PSD, care nu a apelat la aceste tertipuri procedurale nici în apărarea Guvernelor PSD, poate să se comporte în afara Constituţiei şi să nu respecte derularea procedurilor. Dacă ar fi făcut la fel, nu puteam da jos Guvernul Dăncilă, pentru că nu ar fi fost posibil să se deruleze procedura moţiunii de cenzură. Aceste practici, care depăşesc cadrul constituţional, sunt practici care trebuie sancţionate de opinia publică”, a mai spus Orban.

Orban a trimis încă de marți moțiunea de cenzură către Guvern.

El a citat, marți, după ședința BPR care nu a avut cvorum, dintr-o decizie CCR, potrivit căreia „împiedicarea prezentării și refuzul de a dezbate o moțiune de cenzură deja depusă sunt contrare Constituției întrucât acest lucru ar echivala cu eliminarea posibilității Opoziției parlamentare de a cenzura și controla deciziile guvernamentale de angajare a răspunderii”.

Vicepreședintele PNL, Florin Roman, a spus că ceea ce invocă președintele PNL, Ludovic Orban este o decizie a CCR „care se bate cap în cap cu alte două decizii”.

„Noi funcționăm în baza statutului și a regulamentului, în baza Birourilor Permanente Reunite și a plenului reunit. Din punctul nostru de vedere, atâta timp cât BPR nu a avut cvorum, nu avem o moțiune, nu avem un calendar și nu avem, practic, nimic”, a spus Roman.

Deputatul acuză că Orban își face „jocurile interne”.

„Ceea ce face, practic, domnul Orban, este să forțeze în baza unei interpretări din două pasaje a unei decizii date de CCR, o procedură care, din punctul meu de vedere, are un singur scop, acela de a dărâma Guvernul în cheia jocurilor interne din interiorul PNL. Și un singur anunț mai am de făcut: am fost lider de grup în perioada în care domnul Orban era premierul Guvernului. Știți foarte bine că aveam undeva la 20 și ceva la sută în Parlament și susțineam minoritar un Guvern care și-a trecut majoritatea legilor de adoptare a OUG-urilor din acea perioadă a Guvernului printr-o majoritate largă. Dacă domnul Orban dorește să discutăm despre acest mod de lucru în Parlament, inclusiv relația cu PSD, sunt dispus să merg oriunde să discut cu domnia sa pe această temă”, a mai spus Roman.

Între timp, s-a decis ca niciun parlamentar PNL să nu participe la plenul Parlamentului, pentru citirea moțiunii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.