Agenţia Spaţială Europeană şi Roscosmos au lansat luni prima fază a misiunii ExoMars TGO (Trace Gas Orbiter). Obiectivul – căutarea unor potenţiale forme de viaţă pe planeta Marte.
Este o misiune în doua etape care a început luni la ora 11.30, ora României. Etapa a doua va începe în 2018, cu o nouă lansare. Este o misiune în care ASE colaborează cu Roscosmos, agenţia omoloagă din Federaţia Rusă. Lansarea de luni, 14 martie, a avut loc la Baikonur, în Kazahstan. O rachetă rusească in patru trepte Proton-M va transporta prin spaţiu vreme de şapte luni satelitul european Schiaparelli, care va fi plasat pe orbita lui Marte. În 2018, o altă misiune ruso-europeană va duce pe Marte vehiculul robotizat Pasteur.
Misiunea vine după ce robotul Curiosity al NASA detectat metan pe Marte. Acum scopul este de a stabili dacă metanul este produs de vreo formă de viaţă sau este rezultatul unor procese geologice.
În paralel, Staţia Spaţială Internaţională este pe mai departe aprovizionată, echipată şi gestionată de NASA şi Roscosmos. Începând din 2011, de la încheierea programului navetelor spaţiale ale NASA, astronauţii au fost duşi şi adusi de pe SSI exclusiv cu rachete ruseşti Soyuz şi cu module şi capsule de reintrare în atmosfera Soyuz. De la anexarea Crimeii şi inceputul conflictului din Donbas au avut loc patru asemenea misiuni comune ale Statelor Unite (oficial, parte a unei aliante considerate inamic in strategia de aparare a Rusiei) şi Rusiei (oficial, stat agresor, revizionist şi factor major de risc pentru securitatea Europei şi a SUA). În 2015, NASA, agenţie a guvernului federal american, a plătit statului agresor Rusia circa jumătate de miliard de dolari pentru a-şi transporta astronauţii pe SSI până în 2019, iar Roscosmos, agenţie a guvernului federal rus a acceptat oferta unui stat pe care îl considera ameninţare la adresa securităţii naţionale. Rusia este implicată şi în companii din SUA specializate în plasarea de sateliţi pe orbita folosind rachete Zenit, de producţie ucraineană. Nu s-a auzit de o reacţie dură când Moscova a anunţat înlocuirea rachetelor ucrainene cu cele ruseşti Angara.
Cu patru zile înainte de lansarea misiunii spatiale ruso-europene, la Bruxelles ambasadorii statelor membre UE decideau prelungirea cu şase luni a sancţiunilor împotriva a câtorva zeci de oficiali ruşi. Iar la începutul lunii martie, SUA au prelungit sancţiuni similare cu un an. Prin urmare, ori misiunile spaţiale implicând tehnologie ce poate fi folosită şi pentru distrugerea reciproca asigurată sunt o uriaşă eroare strategică, ori sancţiunile şi disputele Rusia-Occident sunt mai mult un praf în ochi.
Iar în timp ce misiunile ruso-americane şi ruso-europene implicând tehnologie de ultimă oră curg mai departe, undeva în estul Europei, în ţări cu 40% risc de sărăcie în randul populaţiei active, au loc misiuni de achiziţionare de tehnica militara din anii 1980 modernizată, care ar trebui să apere Europa şi America de ruşi.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.