Domeniul haiducilor şi al Unirii Principatelor

Librăria Cărtureşti Verona dă întâlnire cititorilor vineri, 28 octombrie, pentru un eveniment care marchează 200 de ani de la naşterea lui Ion Ghica. De la ora 19:00, are loc lansarea monografiei „Domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani” de Ruxanda Beldiman, apărută la Editura Istoria Artei. La eveniment vor participa Carina Ghica-Ogrezeanu, stră-strănepoata lui Ion Ghica, Mihai Dimitrie Sturdza, genealog, şi Ruxanda Beldiman, istoric de artă. Oana Marinache, editorul cărţii, are calitate de moderator.

„Toată lumea doreşte să vadă Gherganii. Doi sau trei vizitatori care au venit să ne vadă au povestit minunăţii şi minunăţii, iar lumea vorbeşte în oraş despre bunul-gust, simplitatea şi frumuseţea micii noastre aşezări de la ţară”, îi scria Ion Ghica soţiei sale, Alexandrina, în 1867.

Unele legende vorbesc despre faptul că la Ghergani a fost plănuită Unirea Principatelor Române. În timp ce altele menţionează apariţia haiducilor Iancu Jianu şi Ioniţă Tunsul la Ghergani, în primii ani ai secolului al XIX-lea. Domeniul de la Ghergani se află la o distanţă de 40 de kilometri de Bucureşti, în centrul oraşului Răcari, pe drumul spre Târgovişte, având un potenţial turistic deosebit în apropierea Bucureştiului. „Au venit la Ghergani pentru a-i întâlni pe Ghica şi pe soţia acestuia, Alexandrina, distinsă pianistă, boierime erudită, scriitori şi artişti, personaje de frunte ale lumii politice româneşti şi europene. Au trecut pe aici Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru Odobescu, Nicolae Grigorescu, George Enescu, D.A. Sturdza, Ion Bălăceanu, Sir John Laurence, om de stat britanic, vicerege al Indiei ş.a. Conacul de la Ghergani, reconstruit în două etape între 1869-1888, după schiţele şi viziunea lui Ion Ghica de arhitecţii Dimitrie Berindey (1831-1884) şi apoi de George Mandrea (1855-1916), se înscria ca şi alte reşedinţe boiereşti din epocă, în categoria maisons de plaisance. Avea însă nota lui particulară, conferită de profilul intelectual şi artistic al cuplului Alexandrina şi Ion Ghica”, povesteşte Ruxanda Beldiman.

Restaurare recentă

Potrivit unui comunicat de presă, cutremurul din noiembrie1940 aafectat puternic clădirea prin prăbuşirea etajului, ce nu a mai fost reconstruit. În perioada comunistă în fostul conac a funcţionat un spital, fără ca valoarea memorialistică şi istorică a edificiului şi a locului să fi preocupat forurile decizionale, în ciuda clasării ansamblului ca monument memorial în anul 1955. Vechea curte boierească de la Ghergani trecută prin vicisitudinile istoriei recente se află actualmente într-o avansată stare de degradare. Refuncţionalizarea culturală şi memorialistică a ansamblului – conac, capelă, parc – dorită de urmaşii lui Ion Ghica, actualii proprietari, se sprijină pe proiectul de restaurare şi reabilitate conceput de arhitectul Șerban Sturdza împreună cu biroul de arhitectură Prodid, în respectul monumentului istoric şi al spiritului locului.

Când un politician făcea istorie

Prinţ, inginer, diplomat, prim-ministru, Ion Ghica, personalitate marcantă a secolului al XIX-lea, a fost unul dintre cei mai activi susţinători ai genezei României Moderne. A pledat pentru cauza Unirii Principatelor Române în toată Europa, de la Constantinopol la Londra, urmând să-şi trăiască împlinirea acestui vis în a doua parte a vieţii când a fost prim-ministru de patru ori, atât în vremea lui Cuza, cât şi în timpul domniei lui Carol I. Ion Ghica este considerat unul dintre marii fondatori ai economiei române moderne, prin reformele curajoase pe care le-a iniţiat. A devenit primul preşedinte al Academiei Române şi a rămas cel mai longeviv preşedinte al acestei instituţii până în prezent. A fost Director al Teatrului Naţional şi al teatrelor, pe când Caragiale avea premierele pieselor sale, a fost ambasador al României la Curtea Reginei Victoria. Prin Scrisorile către Vasile Alecsandri, a creat una dintre cele mai valoroase opere memorialistice ale literaturii române, evocând evenimentele istorice la care a luat parte în Valahia, Moldova, Paris, Londra, Constantinopol sau Insula Samos din Grecia – unde a fost în exil când Revoluţia de la1848 afost înfrântă. În Insula Samos a fost numit guvernator, un rol pe care puţini români l-au putut avea la acea epocă, unde a primit misiunea dificilă de a lupta împotriva piraţilor din Marea Egee, reuşind să elibereze rutele maritime între Europa Occidentală şi Orient. Doi ani de la venirea pe insulă, este numit Principe de Samos, graţie succesului cu care a reuşit să guverneze insula. Scrisorile sale sunt poate cel mai complet tablou al societăţii româneşti în secolul XIX, atât pe plan social, cât şi pe plan politic, Ion Ghica dovedindu-se un memorialist de excepţie, redând cu inteligenţa inginerului umeroase amănunte ale vieţii de zi cu zi, atât în mediile aristocratice, cât şi în mahalalele bucureştene. Ion Ghica s-a născut la 12 august 1816 la Bucureşti, descendent al marii familii de domnitori. Vremurile în continuă schimbare l-au făcut încă de timpuriu să nu urmeze cursul firesc al unui destin de „prinţ”, ci l-au determinat să îşi asume propriul destin. Astfel că, spre deosebire de colegii săi din generaţia paşoptistă, este singurul care se specializează în studii exacte, obţinând diploma de inginer la Paris, la prestigioasa Ècole Royale des Mines. O perioadă, înainte de Revoluţie, a fost profesor de geometrie la Iaşi, dobândind calităţi pedagogice care l-au ajutat mai târziu să publice numeroase articole de popularizare pe teme de economie. Prin viziunea sa economică şi socială a luptat împotriva robiei şi privilegiilor de orice fel, încurajând dezvoltarea pieţei libere şi extinderea liniilor de cale ferată. La venirea sa în calitate de şef al Guvernului, pe piaţă circulau numeroase monede străine şi nu exista o unitate monetară a Leului, acesta fiind doar o noţiune de calcul teoretică. Ion Ghica a rămas în istorie drept unul dintre primii economişti ai României, sprijinind formarea unui sistem bancar modern. La data de 7 mai 1897, se stinge din viaţă şi este înmormântat la Domeniul de la Ghergani, în Capela familiei proiectată după planurile sale.

Reintrare în circuitul public

Domeniul cuprinde parcul Ion Ghica, conacul – aflat într-o stare avansată de degradare – şi capela familiei. „Şantierul la Capelă s-a terminat, cu excepţia restaurării picturii interioare, care va lua foarte mult timp. A fost un proces de durată, însă acum ne bucurăm foarte mult că putem reda circuitului public o parte din frumuseţea acestei istorii”, a declarat Irina Bossy-Ghica.

Aflat la doar 30 de minute de Bucureşti, la jumătatea distanţei până la Târgovişte, domeniul de la Ghergani va fi reintrodus în circuitul public, însă are nevoie de continuarea restaurării pentru a-şi îndeplini rolul de obictiv turistic de patrimoniu. În perioada următoare, Domeniul de la Ghergani va putea fi vizitat doar de grupuri organizate se arată în comunicatul trimis presei.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.