Fără număr, fără număr sau Despre datoria publică a României

Datoria publică a României este proiectată să crească abrupt în perioada 2020-2021, depășind nivelul de 50% din PIB într-o ipoteză optimistă, în timp ce scenariile pesimiste anticipează depăşirea nivelului de 55% din PIB, evoluţie determinată în parte de creşterea deficitului bugetar şi de deprecierea leului în raport cu euro, în contextul crizei cauzate de pandemia COVID-19, se arată într-un raport al Consiliului Fiscal.

Sunt două scenarii optimiste, unul dintre ele fiind caracterizat de o rată reală de creștere a PIB mai mare cu 2 pp față de prognoza inițială, iar celălalt adăugând și o scădere cu 1 pp a ratelor reale ale dobânzii. Potrivit Consiliului Fiscal, cele două scenarii continuă să anticipeze o traiectorie de creștere semnificativă a datoriei publice (pe seama deficitelor ridicate prognozate pentru perioada 2020-2021), la finalul orizontului de previziune fiind atins un nivel de 52,7% din PIB în cazul primului scenariu, respectiv de 51,9% din IB în cazul celui de al doilea scenariu. Totodată, sunt și două scenarii pesimiste, unul dintre ele fiind caracterizat de o rată reală de creștere a PIB mai redusă cu 2 pp față de prognoza inițială, iar celălalt adăugând și o creștere cu 1 pp a ratelor reale ale dobânzii. Ca urmare a traiectoriei crescătoare mai accentuate a datoriei publice, ambele scenarii pesimiste anticipează depășirea pragului de 55% din PIB, la finalul orizontului de previziune fiind atins un nivel de 55,9% în cazul primului scenariu, respectiv de 56,7% în cazul celui de al doilea scenariu.

Raportarea la aceste valori este relevantă în contextul în care Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare a fost amendată la sfârșitul anului 2013, una dintre modificări fiind reprezentată de introducerea unor praguri pentru datoria publică care declanșează acțiuni din partea Guvernului. Astfel, dacă datoria publică depășește 45% din PIB, MFP redactează un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil. Dacă gradul de îndatorare depășește 50% din PIB, Guvernul procedează la înghețarea salariilor din sectorul public și, eventual, adoptă măsuri suplimentare de reducere a datoriei. Dacă indicatorul este mai mare de 55%, se îngheață automat și cheltuielile cu asistența socială din sistemul public. Toate aceste noi prevederi au ca scopprevenirea situației în care datoria publică ar depăși pragul de 60% din PIB, stipulat în Tratatul de la Maastricht. În acest context, este de remarcat că majoritatea scenariilor considerate anticipează depășirea pragului de 45% la finele anului 2020, continuând cu depășirea pragului de 50% (chiar 55% în cazul scenariilor pesimiste) la finele anului 2021, această evoluție survenind pe fondul prognozei unui deficit bugetar în creștere, care contrabalansează efectele relansării economice previzionate a se materializa în 2021.

Totodată, Consiliul Fiscal a menționat că o serie de riscuri suplimentare față de scenariile analizate provin și de la potențialele șocuri negative la nivelul cursului de schimb, având în vedere ponderea relativ ridicată a datoriei publice denominate în monede străine. O constrângere suplimentară este legată de dimensiunea deja ridicată a datoriei publice comparativ cu cea a sectorului financiar intern și de capacitatea cel mai probabil limitată de absorbție a unui stoc suplimentar de datorie publică la nivelul actual de intermediere financiară. Astfel, la finalul anului 2019, ponderea datoriei publice a României în total active bancare era de circa 75% (față de aproape 68% în 2018), iar expunerea față de sectorul guvernamental raportată la activele băncilor locale (acestea fiind principalul deținător de datorie publică pe piața internă) s-a menținut în apropierea valorii de 20%, nivelurile acestor indicatori fiind printre cele mai ridicate înregistrate la nivelul statelor membre UE.

Menținerea acestei situații poate conduce, cel mai probabil, la o dependență crescută față de investitorii nerezidenți, căreia i se asociază o vulnerabilitate în creștere la șocuri de dobândă și de curs valutar, la modificări ale apetitului de risc pe piețele financiare globale, precum și la o eventuală modificare de rating suveran.

Manifestarea riscurilor enumerate anterior este cu atât mai plauzibilă în contextul crizei cauzate de pandemia COVID-19, iar proiecțiile actuale prefigurează o creștere de proporții a datoriei publice pe parcursul perioadei 2020-2021, pe fondul înregistrării unor niveluri înalte ale deficitului bugetar, precum și ca urmare a diferențialului nefavorabil dintre dinamica PIB real și costurile de finanțare. Mai mult, este de așteptat ca avansul abrupt al datoriei publice să conducă la o creștere rapidă a necesarului de
finanțare, ridicând o serie de provocări importante referitoare la capacitatea limitată de absorbție de datorie a pieței interne, incertitudinile privind disponibilitatea finanțării pe piețele externe și evoluția viitoare a costului de finanțare. În acest context, posibilitatea de obținere de fonduri pentru finanțarea deficitelor bugetare și a datoriei publice scadente va reprezenta o constrângere importantă a politicii fiscal-bugetare pe parcursul acestei perioade, problema finanțării având potențialul de a suferi
complicații suplimentare în condițiile creșterii aversiunii la risc a investitorilor, precum și în ipoteza deteriorării ratingului suveran al României. Totodată, având în vedere nivelul ridicat al necesarului de finanțare, o conduită prudentă recomandă analiza tuturor posibilităților de acces la resurse financiare, publice și private. În acest context, o resursă importantă de finanțare a economiei, începând din 2021, ar putea fi reprezentată de planul de redresare economică propus de CE prin care România ar putea să
beneficieze de circa 33 mld. euro, însă locul codaș ocupat până acum în clasamentul absorbției fondurilor europene pune în evidență capacitatea instituțională redusă a țării noastre care poate constitui un impediment în accesarea fondurilor alocate prin planul de redresare economică.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.