Trecerea contribuţiilor de asigurări pentru pensii și sănătate de la angajator la salariat, eliminarea contribuției 0,5% la șomaj de către angajat și menținerea unei părți din contribuții la angajator sub forma unei contribuţii asiguratoare pentru muncă de 2,25%, care va fi plătită de angajator vor duce la creşterea fiscalităţii pentru IMM-uri cu 0,5%. Creșterea birocrației pentru angajator, prin încheierea de acte adiționale la toate contractele individuale de muncă, creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice, eliminarea destinației precise a unor fonduri (garantare pentru plata creanțelor salariale, concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale), acoperirea deficitului bugetar cu excedentul de la fondurile speciale, desființarea asigurărilor pentru șomaj, care aveau programat în anul 2017 un excedent de 694,3 milioane lei, reducerea salariilor nete, ca urmare a eliminării deducerii personale pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei, aceste efecte au fost identificate de către Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).
Excedentul mare prevăzut pentru 2017 la fondurile speciale de asigurări (Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, Fondul de accidente de muncă şi boli profesionale, asigurari de somaj) impunea reducerea contributiilor angajatorilor la aceste fonduri, nefiind justificata stabilirea valorii contribuţiei asiguratoare pentru muncă la 2,25% în sarcina angajatorului, mai spun cei de la CNIPMMR.
Întrebați dacă susțin trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat, 82% dintre respondenții unui sondaj făcut de Consiliul în rândul managerilor de IMM-uri au răspuns că nu susțin această modificare. La întrebarea “Considerați că trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat va avea efecte negative?”, 84,3% dintre respondenți au răspuns pozitiv. Printre efectele negative considerate de respondenți că vor considerate odată cu trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat, au fost menționate: creșterea birocrației pentru angajator, prin încheierea de acte adiționale la toate contractele individuale de muncă (69,6%), scăderea salariilor nete (67,6%), cheltuieli suplimentare privind actualizarea programelor informatice (64,8%), creșterea amenzilor ca urmare a creșterii salariului minim (59,7%), creșterea fiscalității asupra unor categorii de contribuabili (PFA, pentru drepturile de autor, veniturile din chirii, etc.) (48,3%), altele (10%). Întrebați dacă sunt de acord cu introducerea unei taxe de 2% din fondul de salarii plătit de angajator, 98% au menționat că nu sunt de acord. Cele mai importante efecte pozitive considerate de către respondenții că vor genera odată cu trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat, au fost: pentru bugetul de stat: cresc veniturile bugetare ca urmare a cresterii salariilor, amenzilor, etc. (50%), niciun efect pozitiv (39%), salariații vor cunoaște toate cheltuielile salariale ale angajatorului privind postul ocupat (11%).
Trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat reprezintă o reformă amplă, cu implicaţii multiple sociale și economice, fiind imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact și testul IMM, potrivit art. 91 din Legea nr. 346/ 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cu care: „iniţiatorii actelor normative trebuie să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii”. Analizele de impact și testul IMM trebuie să vizeze întregul pachet de modificări legislative, în contextul în care începand cu 1 ianuarie 2018 se vor aplica concomitent mai multe reforme: trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat; instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% în sarcina angajatorului; reducerea impozitului de la 16% la 10%; eliminarea deducerii personale pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei; creșterea salariului minim de la 1.450 de lei la 1.900 de lei; cresterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro (în prezent, IMM din această categorie plătind impozit de 16% pe profit) și includerea în acest sistem de impozitare a tuturor contribuabililor care desfașoară activități exceptate în prezent.
Chestiunea salariului minim
Creșterea salariului minim de la 1.460 lei la 1.900 lei pentru corelarea trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat reprezintă una dintre cele mai ascunse taxe, similară cu inflația, crede analistul economic Cristian Păun. „Este foarte dificil să explici oamenilor cât de problematică este această măsură după ce au fost seduși de grija mimată de politicieni pentru cei ”săraci”. Salariul minim produce probleme de ocupare taman pentru cei pe care politicile ”de stânga” pretind grijă și protecție: tineri, cei cu educație medie spre scăzută, cei în vârstă, cei care nu au o specializare sau o experiență în domeniu (și de aici și corolarul cu reducerea flexibilității în schimbarea locului de muncă), femeile etc. O consecință a creșterii salariului minim este migrația către alte țări a acestor grupuri vulnerabile cu precădere”, spune acesta. Păun susține că această creșterea a salariului minim pe economie complet necorelată cu productivitatea reală a muncii sau competitivitate ne împinge spre o respecializare în lucruri ”mărunte” dar vitale: gătitul acasă, zugrăvit, construit sau reparat de case, spălatul mașinii, reparatul instalațiilor sanitare, grădinărit, educatul copiilor după școală etc. „La rigoare, salariul minim crescut periculos de mult către salariul mediu / median determină profesorii universitari, cercetătorii, cei din IT, cei din inovare, managerii de companii să lase deoparte activitățile pentru care s-au specializat timp îndelungat și să se respecializeze în activități simple pe care nu mai rentează să le externalizeze către terți. Cei care acum prestează aceste munci vor găsi și mai greu de muncă și vor pleca în alte părți contribuind și mai mult la creșterea prețului asociat acestora. Schimbările structurale în economie sunt greu reversibile și cu consecințe nefaste pe termen lung”, afirmă Păun. Reprezentanții companiei de consultanță spun că în condițiile trecerii contribuțiilor sociale în sarcina angajatului, creșterea salariului minim la 1.900 de lei presupune un cost suplimentar pentru angajatori de aproximativ 120 lei. Secretarul general al Asociației Oamenilor de Afeceri din România, Cristian Pârvan, consideră că salariul minim la 1.900 de lei va pune o presiune și mai mare pe firmele din producție după ce anul acesta a venit cu scumpiri în energie și carburanți.
Majorarea salariului minim brut de la 1 ianuarie 2018 la 1.900 de lei va duce la creşterea amenzilor de circulaţie, dar va avea şi alte efecte pentru români. Valoarea punctul de amendă se calculează în funcţie de salariul minim. Mai exact, reprezintă 10% din acesta. Astfel, punctul de amendă va creşte anul viitor de la 145 la 190 de lei. Drept urmare, amenzile vor avea o valoare minimă de 380 de lei şi pot ajunge chiar şi la 19.000 de lei.
Pe cine afectează măsura cu 1% pe microîntreprinderi
Una dintre măsurile luate de către Guvernul Tudose săptămâna trecută se referă la creșterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro. Conform lui Iancu Guda, lector la Institutul Bancar Român, 27% dintre firme vor câştiga, respectiv companiile cu venituri sub 0,5 milioane de euro şi zero angajaţi, precum şi societăţile cu venituri între 0,5-1 milioane de euro şi un profit brut de peste 6,25%, în timp ce doar 3% dintre companii vor pierde în urma acestei impozitări. “Doar 3% dintre companii pierd, restul de 70% plătind un impozit identic. Totuși, efectul final este mult mai mic, deoarece se pot pierde aproape 112.153 locuri de muncă, deci aproximativ 2% din forţa de muncă angajată (din cauza disparitiei interesului fiscal), iar majorarea salariului minim pe economie poate anula până la jumătate din optimizarea fiscală respectivă”, explică Guda într-un studiu. Conform documentului, firmele cu venituri între 0-500.000 euro care înregistrează zero angajați vor fi influențate pozitiv, deoarece acestea plătesc astăzi un impozit de 3% din cifra de afaceri, care urmează să fie redus la 1% prin noile reglementări. Astfel, 104.097 de firme se regăsesc ăn aceasta situație. De la 1 ianuarie 2018, aceste companii vor plăti un impozit pe cifră de afaceri de trei ori mai mic, scăderea estimată (bazată pe veniturile înregistrate în anul 2016) fiind de la 342 milioane de lei (aferent impozitului actual) la 114 milioane de lei (estimările privind impozitul nou). Firmele cu cel puțin un angajat nu vor fi afectate de noua măsura, întrucât ele deja plătesc un impozit de 1% pe cifra de afaceri. În această situație se regăsesc 291.937 de firme, care vor înregistra o sarcina fiscală similară celei din anul 2016 (singura diferență fiind în funcție de nivelul veniturilor înregistrat în viitor). În acest moment, companiile cu venituri intre 500.000 – 1.000.000 euro, plătesc în condițiile actuale un impozit de 16% aplicat profitului brut. Prin trecerea la impozitul de 1% pe cifra de afaceri impactul va fi diferențiat în funcție de profitabilitatea acestora. Firmele care înregistrează pierderi vor înregistra costuri fiscale mai mari, pentru că azi acestea nu plătesc impozit pe profit. Un numar de 2.177 de companii se regăsesc în aceasta situație, și vor plati un impozit suplimentar de 68 milioane de lei începand cu anul 2018. Companiile care care inregistreaza o margine a profitului brut intre 0% – 6,25% vor inregistra costuri fiscale mai mari, deoarece impozitul de 16% aplicat profitului brut este inferior impozitului de 1% aplicat cifrei de afaceri. Un numar de 8.239 de companii se regasesc in aceasta situatie, acestea inregistrand costuri fiscale in crestere de la 110 mil lei (aferente activitatii desfasurate in anul 2016) la 260 mil lei (aferente estimarilor pe acelasi venit si profit brut, dar considerand noul nivel de impozit). În schimb, firmele care înregistrează o margine a profitului brut peste 6,25% vor avea costuri fiscale mai mici, deoarece impozitul de 16% aplicat profitului brut este superior impozitului de 1% aplicat cifrei de afaceri. În acesta ipostază sunt 9.247 companii (4.853 înregistrand un profit brut între 6,25% – 15%, și 4.394 un profit brut peste 15%). Aceste companii vor plăti un impozit estimat de 292 milioane de lei, comparativ cu 915 milioane de lei în momentul de față. Concluzionând, aproximativ 70% vor plăti un impozit identic cu cel actual, 27% vor înregistra un impozit inferior și doar 3% vor plăti un impozit mai mare.
Săracele furme ce la mai ”căinați” Firmele, lovite din toate părțile