Festivalul a început cu sosirea starurilor în Lagună. Motoscafuri vintage, flashuri, zâmbete. Primul care a coborât a fost madrinul Michele Riondino, într-o ţinută casual: cămaşă neagră şi pantalon alb, acompaniat de directorul Bienalei, Alberto Barbera. Apoi, Naomi Watts care este şi membru al juriului. Un frumos tur de forţă a urmat cu Clemence Poesy, Naomi Watts, Sara Sampaio, Ryan Gosling, Christoph Waltz şi nu numai care au păşit pe covorul roşu aseară la Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia.
A fost aşteptat cu nerăbdare juriul, cu mereu ultra elegantul Christoph Waltz şi Naomi Watts, dar şi Ryan Gosling şi Olivia Hamilton protagoniştii primului film proiectat, First Man.
Naomi Watts purta o creaţie Armani Privé, roz caramel, Clemence Poesy a optat pentru o ţinută semnată Erdem, Sara Sampaio a apărut într-o rochie de sirenă cu o fundă mare, Fiammetta Cicogna a ales o rochie cu flori mici din colecţia Philosophy de Lorenzo Serafini, Claire Foy a arborat o creaţie bicoloră Valentino Couture, Izabel Goulard a strălucit în lame argintiu, de la Alberta Ferretti…
Actriţe şi modele au concurat pentru titlul de regină a eleganţei pe covorul roşu. Logodnica cunoscutului fotbalist Cristiano Ronaldo, Georgina Rodriguez, a sosit singură purtând o bustieră şi o fustă care lăsa (prea) descoperit posteriorul, în timp ce logodnica ministrului de Interne Matteo Salvini, frumoasa prezentatoare de televiziune Elisa Isoardi avea un decolteu vertiginos.
A 75-a ediţie a început cu acelaşi autor care a deschis şi ediţia din 2013, Damien Chazelle, confirmând presupunerea potrivit căreia, Lido are, mai ales cu filmul de deschidere, garanţia succeselor viitoare. Dacă parcursul peliculei La-La-Land a fost aureolat (şase Oscaruri, printre care statueta pentru cea mai bună actriţă acordată Emmei Stone, este prezentă la Veneţia în acest an pe afişul filmului The Favourite de Yorgos Lanthimos, proiectat în Concurs), First Man avându-l ca protagonist pe Ryan Gosling speră de aibă aceeaşi soartă. Pelicula se apleacă asupra vieţii lui Neil Armstrong între 1961-1969. Inspirată de cartea lui James R. Hansen, ea este axată pe parcursul vieţii lui Armstrong ca om, soţ, tată şi astronaut.
Inaugurarea celei de a doua secţiuni oficiale, Orizzonti, a revenit filmului politic italian, Sulla mia pelle, de Alessio Cremonini, care aduce pe ecran martiriul şi moartea lui Stefano Cucchi, tânărul închis de poliţia din Roma în 2009 şi decedat în timp ce se afla în închisoare. Alessandro Borghi, care a fost padrino ediţiei anterioare a Mostrei îl interpretează pe Cucchi, Jasmine Trinca este neîmblânzita lui soră, Ilaria, datorită căreia este stabilit adevărul cu o impardonabilă întârziere, la o distanţă de aproape un deceniu şi după o sentinţă de absolvire, a Curţii de Casaţie şi, în sfârşit, trimiterea în judecată, în iulie 2017 a cinci carabinieri.
Secţiunea colaterală Giornate degli Autori a dat viaţă dansului, fiind încredinţată lui Rithy Panh cu Les tombeaux sans noms, în care urmărim căutarea păcii, dar nu şi a sensului pentru care familia cineastului cambodgian a fost exterminată acum 30 de ani, de kmerii roşii. Maşina morţii kmerilor roşii este Duch, maestrul focurilor Infernului. După tentativa de reconstituire a evenimentelor din L’immagine mancante, Panh urmăreşte în Les tombeaux sans noms o întreprindere atât poliţienească, dar şi spirituală: căutarea mormintelor rudelor sale.
Pelicula Driven de Nick Hamm va închide cea de a 75-a ediţie a Mostrei. Ea este dedicată în special prieteniei creatorului miticului DeLorean (automobilul făcut celebru de trilogia Întoarcere în viitor) cu un informator al FBI şi va fi proiectată în avanpremieră mondială în 8 septembrie.
Plasat în bogata Californie la graniţa dintre anii 70 şi 80, acţiunea urmăreşte prietenia inginerului şi designerului John DeLorean, interpretat de Lee Pace, cunoscut din Gardienii Galaxiei, şi Jim Hoffman, interpretat de Jason Sudeikis (partenerul Oliviei Wilde şi protagonist al producţiei Downsizing). John se implică în crearea firmei de autombile DeLorean Motor Company, proiect pe cât de ambiţios pe atât de nefericit: unica maşină pe care o produce este faimoasa DeLorean Dmc-12, după care dă faliment.
Driven este ultimul dintr-o serie de filme extrem de aşteptate la Mostra. Printre celelalte să amintim primele două episoade din seria L’amica geniale de Saverio Costanzo, inspirată de romanele Elenei Ferrante, A Star is Born (în afara Concursului), debutul în regie al fascinantului Bradley Cooper, alături de Lady Gaga, Vox Lux de Brady Corbet, The Sisters Brothers de Jacques Audiard…
La fel de aşteptaţi sunt italienii, cu remake-ul Suspiria, semnat de Luca Guadagnino, cu o Tilda Swinton de nerecunoscut, Capri – Revolution de Mario Martone, plasat în 1914, care povesteşte experienţa coexistenţei sociale în insula Capri, şi What You Gonna Do When the World’s on Fire de Roberto Minervini, un documentar despre rasismul din sudul Statelor Unite. În afara concursului este programat Una storia senza nome, crime divertente de Roberto Andò.
La ediţia din acest an, cineastului chinez Zhang Yimou îi va fi decernat Premiul Glory to the Filmmaker. Regizorul peliculei Lanterna roşie, care a cucerit deja două premii Leul de Aur şi un Leu de Argint, va fi premiat în 6 septembrie de Bienală şi de Jaeger-LeCoultre pentru că a marcat “într-o modalitate extrem de originală cinema-ul contemporan”. În afara concursului va fi prezentată ultima sa producţie Shadow, un film de arte marţiale despre conflictul dintre două grupuri feudale. Plasat în perioada celor Trei Regate (220-280 circa d.Ch.), pelicula spune povestea unui rege în exil care, împreună cu poporul său, organizează un complot pentru a-şi recâştiga teritoriul.
Există o legătură specială între regizorul Zhang Yimou (68 de ani) şi Veneţia.
“Zhang Yimou nu este numai unul dintre regizorii cei mai importanţi ai cinema-ului contemporan, dar, cu producţia sa eclectică a ştiut să reprezinte evoluţia limbajului cinematografic mondial şi, în acelaşi timp, enorma dezvoltare a cinema-ului chinez”, a afirmat directorul Mostrei, Alberto Barbera.
Regizorul chinez a fost de patru ori în concurs la Lido: în 1991, cu Lanterna Roşie, pelicula care l-a consacrat la nivel mondial şi care i-a adus Leul de Argint pentru cea mai bună regie, apoi în 1992 cu Istoria lui Qiu Ju, pentru care a primit primul Leu de Aur.
“Zhang Yimou a fost un pionier prin capacitatea sa de a transpune autori, poveşti şi în general bogăţiile culturii chineze într-un stil vizual unic şi inconfundabil”, apreciază Alberto Barbera.
De asemenea, actriţa britanică Vanessa Redgrave va fi premiată cu Leul de Aur pentru Carieră. “Sunt uluită şi extrem de fericită”, a exclamat actriţa la aflarea veştii. Un premiu pentru o leoaică a scenei, capabilă să acumuleze şase nominalizări la Oscar şi să obţină un Oscar în 1978 cu Julia.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.