Gafele grave din raportul MCV privind România dezvăluite la Bruxelles

Gafele grave ale eurocraţilor care au redactat raportul MCV la sfârşitul lunii ianuarie au fost analizate în dezbaterea organizată de de eurodeputatele PNL Norica Nicolai şi Renate Weber la Parlamentul European, dezbatere cu tema: «Libertatea presei – o ameninţare la adresa justiţiei?». Participanţii au precizat că erorile grave ale Comisiei în redactarea MCV-ului au fost invocarea unor aşa numite «presiuni» care ar fi fost exercitate de presa din România asupra unor magistraţi, şi sugestia lansată de echipa Barroso autorităţilor române de reglementa activitatea mass-media.

În premieră, şi spre consternarea grupurilor politice din Parlamentul European, Comisia Europeană a ajuns chiar să aprecieze că ar fi nevoie de noi mecanisme de control pentru presa din România. Europarlamentarii prezenţi şi lideri de opinie Au denunţat dubla masură folosită de Comisia Europeană în tratarea mersului justiţiei din România. «Standardul pe care-l promovează Comisia Europeană în dezbaterea cu România, nu şi în cea cu Ungaria, care se află în poziţia de a fi încălcat articole din Tratat, dovedeşte un clar partizanat politic şi lipsă de viziune», a spus Norica Nicolai. La discuţii au participat şi directorul Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, Marc Gruber, fondatorul Organizaţiei Media pentru Europa de Sud-Est, Jorgos Papadakis, experţi şi jurnalişti din România, eurodeputaţi din PNL, PSD şi PDL.

RENATE WEBER: «Comisia Europeană se referă la CMS ca la un fel de secţie de cenzură pe care o avea Partidul Comunist din România înainte de 1989»

«Am avut o dezbatere în plenul PE pe metodologia MCV-ului, eram cvasi-convinsă că doamna comisar Viviane Reding, cea care are direct în portofoliul său supervizarea acestui mecanism, va fi prezentă. Nu a fost. De altfel, doamna Reding, ori de câte ori am invitat-o la Comisia LIBE, nu a venit. Câteodată mă gândesc că poate oamenii nu răspund pentru că se simt prost că au făcut ceva care nu e ok şi, de aceea, trimit pe altul la înaintare, să încaseze eventualele critici. Pentru că, sincer, pe chestia asta Comisia Europeană a gafat rău de tot. Eu vă spun, când am avut discuţii la mine, în grupul politic, în ALDE, toţi colegii se uitau înmărmuriţi. Nu le venea să creadă că cei de la Comisia Europeană şi-au depăşit atât de mult mandatul pe care îl au.
Acest raport MCV vorbeşte de «introducerea uni cadru clar privind interdicţia de a critica hotărâri judecătoreşti şi de a submina activitatea magistraţilor», sau de «interdicţia de a face presiuni asupra acestora». Este pentru prima oară când de când Comisia face asemea rapoarte, când apar asemenea solicitări. Mai mult, Comisia continuă şi spune: «CSM ar trebui să fie invitat să emită un aviz privind dispoziţiile relevante». Comisia a zis că nu cere o legislaţie a presei, dar cere în schimb «reglementări» în domeniul presei, reglementări care – atenţie! – trebuie să fie vizate de… CSM. Mie mi s-a părut cel puţin ciudată o asemenea solicitare. Am avut cumva impresia că mă întorc în timp şi Comisia Europeană se referă la CMS ca la un fel de secţie de cenzură pe care o avea Partidul Comunist din România înainte de 1989. Nu înţeleg care ar fi rolul CSM în aşa numitul proces de «avizarea a unei reglementări a presei». După asemenea idei lansate de Comisie, au urmat o serie de bâlbe politice. Preşedintele României a spus că nu este vorba de a da o legislaţie în privinţa presei, ci doar că este nevoie de sancţiuni. Potrivit felului de a gândi al preşedintelui României, sancţiunile nu se dau prin legislaţie. Iar preşedintele Comisiei Europene, dl. Barroso a spus şi el că nu s-a gândit la o legislaţie privind presa în România, ci la….la…şi nu a mai spus la ce. S-a gândit el la ceva, dar nu ştim la ce».

SIR GRAHAM WATSON, liderul ALDE: «S-a sugerat că justiţia din România ar fi fost sub ameninţare, pentru că o hoardă de jurnalişti răufăcători ar fi atacat nişte bieţi judecători».

«Comisia Europeană nu ar fi trebuit să ajungă la situaţia în care să sugereze că justiţia din România ar fi sub ameninţare, pentru că o hoardă de jurnalişti răufăcători ar ataca nişte bieţi judecători. Să păstrăm un simţ al proporţiei în această dezbatere. Ştim cu toţii că presa poate fi iresponsabilă în orice ţară, tot aşa cum cum parlamentarii pot fi iresponsabili, guvernul poate acţiona iresponsabil, uneori chiar şi justiţia poate acţiona iresponsabil. Când vine vorba despre independenţa justiţiei, nu ar trebui să ne uităm în primul rând la România, ci la ţări ca Ungaria, Bulgaria, poate Lituania. Independenţa justiţiei este ameninţată într-un număr de ţări din UE şi este un lucru de care trebuie să ne ferim. Aşa cum ne supraveghem standardele, când este vorba de politici economice şi sisteme bancare, aşa ar trebui să facem şi când este vorba de funcţionarea adecvată a justiţiei. Şi, din acest motiv, cred că trebuie să dezvoltăm mecanisme în care există o supraveghere comună în care absolut toate statele sunt tratate egal, în loc ca unele să fie supuse unui Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV), iar altele nu».

MARC GRUBER, director Federaţia Europeană a Jurnaliştilor: «Am întrebat care au fost sursele care au stat la baza acuzaţiilor formulate de Comisie la adresa jurnaliştilor din România. Nici până acum nu am primit vreun răspuns»

«Când am văzut în Raportul MCV privind România acuzaţii potrivit cărora jurnalişti răi ar ataca, insulta şi ar face presiuni asupra unor judecători, m-am întrebat pe ce se bazează asemenea acuzaţii. Comisia Europeană, politicienii sau guvernele trebuie să promoveze transparenţa. De aceea, aşteptam de la Comisie Comisie să îmi spună care au fost sursele lor în ceea ce priveşte informaţiile care au stat la baza acuzaţiilor formulate de Comisie. Şi, până la ora aceasta, nu am primit niciun răspuns, nu am nicio evidenţă clară despre cine a ameninţat pe cine, care sunt acele persoane care s-au plâns la Comisie, şi de ce această instituţie a ţinut să ia plângerile lor în considerare. Trebuie să vă reamintesc că, în urmă cu doi ani, din nou în România, apăreau aşa numite propuneri pentru strategia naţională de apărare. În acest proiect de document, presa era şi acolo descrisă ca un potenţial pericol la adresa siguranţei naţionale. La acea dată, am protestat cu fermitate faţă de o asemenea propunere. Din informaţiile noastre, în România jurnaliştii nu reprezintă deloc o ameninţare la adresa statului. Un înţeleg cum cineva se poate gândi la aşa ceva».

GEORGIANA IORGULESCU, director executiv al Centrului de Resurse Juridice: «Referirea la presă în raportul MCV este absurdă.Nu poţi să interzici unui ziarist, la modul absolut, să-şi facă meseria».

«Refuz să cred că independenţa sistemului judiciar poate fi lezată de mass-media, indiferent de campaniile mediatice care se derulează la un moment dat. Referirea la presă din raportul MCV este absurdă, pentru că, atunci când vine vorba de drepturi şi libertăţi fundamentale, nu există termeni de interdicţie. Nu poţi să interzici unui ziarist, la modul absolut, să-şi facă meseria. Poţi să nuanţezi, iar limitele libertăţii de exprimare ni le dă CEDO. Ne aşteptam la mai mult profesionalism din partea Comisiei Europene, respectiv a celor care au întocmit acest raport. Este periculos, pentru că dacă dumnealor au folosit aceşti termeni în cunoştinţă de cauză, înseamnă că ne aflăm într-o altă Uniune, care nu mai este un spaţiu al libertăţilor, ci unul al constrângerilor. Nu vreau să spun că avem un sistem judiciar perfect. Nici pe departe. Dar, ca să putem să îl facem mai bun decât este, presa are un rol esenţial. Ea trebuie să arate, cu bună credinţă, evident, lucrurile care un merg în justiţie. Pentru că, se pare, numai cu presiune publică vom reuşi să schimbăm ceva în ţara asta»

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.