Profesorul de economie care a descoperit datoria de aproape 19 miliarde de euro pe care o are Germania către România, Radu Golban, a vorbit, în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei”, despre conjunctura social-economică din acea perioadă şi a adus, în exclusivitate, documentele care fac dovada acestei datorii şi nu numai.
Potrivit documentului din 1944, obţinut de la Ministerul de Finanţe al Germaniei, statul ar fi avut datorii către 31 de ţări la acea vreme, România fiind pe locul 4 în lista creditorilor.
Printre cele mai mari sume datorate de către Germania altor ţări, se numără cele către Franţa, Belgia şi Danemarca. Datoria totală a statului atingea la acea vreme 20 de milioane de mărci (RM).
Alte 15 state se regăsesc pe lista datornicilor faţă de România. Dintre acestea, cele mai mari sume trebuie recuperate din Cuba si Irak, 625 milioane euro.
România şi Germania au încheiat în 23 martie 1939 un contract de clearing, prin care ţara noastră se obliga să livreze Berlinului diverse mărfuri. Contractul prevedea că Germania trebuia să plătească în mărci germane imperiale către BNR, care achita apoi în lei româneşti către exportatori.
Datoria Germaniei față de Români a ajuns și în parlamentul german.Deputatul german din partea partidului de stânga „Die Linke”, Ulla Jelpke, a solicitat un punct de vedere oficial cancelariei conduse de Angela Merkel asupra soldului neachitat către România. Ministerul german de Finanţe a răspuns prompt: România a renunţat la orice pretenţie financiară faţă de Germania semnând Tratatul de Pace de la Paris, la 10 februarie 1947.
Experţii spun că răspunsul este incorect. Aceasta pentru că articolul 28 din Tratatul de Pace de la Paris prevede că România renunţă la toate pretenţiile faţă de Germania „cu excepţia celor care rezultă din contracte şi alte obligaţii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum şi din drepturi dobândite înainte de aceeaşi dată”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.