UE şi FMI cer investitorilor privaţi să renunţe la peste 50% din valoarea datoriilor greceşti pe care le deţin, pentru a putea astfel să ofere Greciei un împrumut de 130 de miliarde de euro, fără de care ţara ar falimenta nu mai târziu de luna martie. Un acord pare tot mai greu de obţinut, iar analiştii susţin că Grecia este deja în faliment.
„Oamenii se întreabă tot mai des „Dacă grecii nu se ajută singuri, de ce să-i ajutăm noi?” Şi unii guvernanţi de la Atena se întreabă la fel. Ei cred că un sfârşit groaznic este mai bun decât o teroare fără sfârşit şi că este mai bine să înceteze să se împrumute mai mult decât pot rambursa şi că măsurile de austeritate trebuie oprite. Însă problema este că nimeni nu ştie ce se va întâmpla dacă Grecia părăseşte zona euro. Nu există un precedent şi nici un plan de de urgenţă deja conceput”, scrie Suddeutsche Zeitung.
„Vesta de salvare pentru Grecia a fost prea mică şi condiţiile impuse Atenei s-au concentrat prea mult pe austeritate. Economia a fost sufocată. Veniturile din privatizări au fost văzute ca o salvare, chiar şi după ce s-a constatat că este vorba de companii greu de vândut. Au jucat un rol si tendinţa grecilor de a căuta ţapi ispăşitori şi elita politică care nu a dorit să recunoască propriile greşeli”, mai scrie publicaţia germană.
Grecia are datorii publice de circa 300 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 173% din PIB-ul ţării. Investitorii privaţi deţin 200 de miliarde de dolari din aceasta sumă şi au fost de acord, în 2011, să accepte o pierdere de 50% din valoare, pentru a contribui la salvarea economiei elene. Din suma rămasă, 15% va fi compensată din Fondul European pentru Stabilitate Financiară (finanţat de contribuabilii din statele euro), iar restul de 35% se transformă în obligaţiuni greceşti cu scadenţă peste 30 de ani.
Inconştienţă politică şi scamatorii financiare cu viitorul unei ţări
Pentru aşa-numitele fonduri cu capital de risc, care au apărut ca ciupercile după ploaie după 1990, falimentul Greciei este mult mai profitabil decât salvarea economiei, ele urmând să primească mult doritele asigurări.
„Fondurile nu au de ce să se teamă pentru imaginea lor publică”, spune un bancher citat de Der Spiegel. Imaginea lor a fost deja distrusă. Fondurile „nu sunt interesate de salvarea Greciei”, se arată într-un raport al Asociaţiei Băncilor Germane, citat de Der Spiegel.
Un fond care cumpără datorii ale Greciei o face la un preţ foarte mic, atât timp cât s-a convenit renunţarea la 50% din valoarea lor. Astfel, obligaţiunile cu valoare nominala de 100 de milioane de euro pot fi cumpărate cu 30 de milioane de euro. Apoi, investitorii asigură obligaţiunile prin aşa-numitele credit default swaps, pentru a le proteja de eventuala intrare în faliment a Greciei, plătind pentru aceasta încă 30 de milioane de euro. În cazul în care investitorii privaţi nu ajung la un acord pentru salvarea Greciei, fondurile cu capital de risc pot primi prima de asigurare de aproape 100% din valoarea nominală a obligaţiunilor (100 de milioane de euro), investind doar 60 de milioane de euro.
Daca se ajunge însă la un acord pentru salvarea Greciei, aceste hedge funds ar avea parte de un profit mult mai mic şi după o perioada mai lungă de timp.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.