Premierul grec Georgios Papandreou a obţinut suficiente voturi în parlament pentru a trece legea care permite aplicarea măsurilor de austeritate adoptate ieri, în ciuda presiunii zecilor de mii de protestatari. Situaţia din Atena a devenit mai calmă joi, însă sindicatul ADEDY a chemat membrii la o manifestaţie, în această seară.
În Marea Britanie, o grevă la care sindicatele arată că participă 750.000 de salariaţi afectează 85% din şcolile din ţară, judecătoriile, porturile şi aeroporturile, paza de coastă, închisorile şi chiar activitatea parlamentului britanic.
Greviştii sunt în primul rând angajaţii din învăţământ, celor cărora guvernul a decis să le majoreze vârsta de pensionare de la 65 la 66 de ani ţi să le reducă pensiile. Guvernul încearcă să economisească circa 100 de miliarde de euro pentru a acoperi găurile produse de împrumuturile acordate băncilor aflate in criză.
Sindicaliştii arată că pensia solidă era principala cauză pentru care profesorii britanici acceptau un salariu relativ modest. Guvernul spune că, până acum, un profesor retribuit cu 32.000 de lire sterline pe an primeşte la finalul carierei o pensie echivalentă cu cea pe care ar fi primit-o dacă contribuia la acest sistem cu 500.000 de lire sterline.
Greva profesorilor nu este susţinută de populaţie, în special de cei care lucrează în mediul privat. Pe de o parte, aceştia contribuie mult mai mult la sistemul de pensii, pe de altă parte, cu toţii trebuie să-şi ia o zi liberă pentru a rămână acasă cu copiii.
În Polonia, sindicatul Solidaritatea a organizat, joi, o grevă, chiar în ajunul preluării de către Varşovia a preşedinţiei rotative a UE. Greviştii cer majorarea salariului minim şi reducerea accizelor la carburanţi.
În Portugalia, după cele mai mari proteste de la Revoluţia Garoafelor, guvernul rezultat după alegerile de pe 5 iunie va prezenta, joi, noile măsuri de austeritate necesare pentru a respecta clauzele împrumutului obţinut de la FMI. Una dintre măsuri este introducerea unei taxe speciale pentru veniturile mari.
Şi la Roma guvernul prezintă parlamentului un plan de austeritate pentru reducerea cheltuielilor cu 47 de miliarde de euro, până în 2014. Măsurile cele mai dure urmează să fie luate în 2013 şi 2014, pentru a nu periclita stabilitatea guvernului Berlusconi şi pentru a nu reduce şansele premierului în cazul unor anticipate. Datoria publică a Italiei este de 120% din PIB, nu departe de cei 150% ai Greciei.
Italia mai adoptase un pachet de măsuri de austeritate, în valoare de 25 de milioane de euro, însă după înfrângerea guvernului la alegerile locale, aceste măsuri au şanse tot mai mici de a fi aplicate.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.