Codul Fiscal respins de preşedintele Klaus Iohannis reprezintă una dintre principalele teme de discuţie în spaţiul public în aceste zile. Dincolo de argumentele pro şi contra asupra actului normativ, au loc câteva mişcări din partea autorităţilor care pun în pericol stabilitatea financiară a ţării şi vorbim aici despre diversele măsuri de mărire a salariilor, pensiilor, alocaţiilor. Asta înseamnă un impact bugetar negativ de miliarde de lei, care se adaugă celor 14 miliarde de lei lipsă după ce va fi redus TVA-ul la 19%, 5 miliarde de lei ca urmare a scăderii accizelor cu 20%, 1 miliard de lei după diminuarea impozitului pe dividend de la 16 la 5% şi 1,5 miliarde de lei după dispariţia taxei pe stâlp. Cu siguranţă deficitul, atât invocat de preşedinte când a decis întoarcerea Codului Fiscal în Parlament, va sări dincolo de 3%, limita maximă admisă de Comisia Europeană.
Veştile legate de scăderea fiscalităţii au făcut foarte multă vâlvă. Mai întâi, s-a vorbit foarte mult despre reducerea TVA-ului la alimente, la 9%, concomitent cu urecheala marilor lanţuri de magazine care s-au dedat nejustificat la măriri de preţuri. În mare taină au început pomenile electorale. Cabinetul Ponta a aprobat un proiect de lege care prevede eliminarea principiului contributivităţii pentru pensiile militarilor şi care stipulează că plata lor se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii. Mai exact, pensiile foştilor militari, poliţişti, foştilor membri ai SRI sau Securităţii de dinainte de 1990, printre ei chiar şi torţionari, provin din banii celor care plătesc taxe şi impozite la statul român, adică de la noi toţi. În total, 160.000 de beneficiari iar grija plăţii acestora va cădea asupra guvernelor viitoare. De asemenea, în execuţia bugetară prezentată de Ministerul de Finanţe se observă un salt cu aproape 9% al cheltuielilor de personal, ceea ce înseamnă o creştere medie a salariului bugetarilor, şi un plus de 5,2% la asistenţa socială. Bugetarii şi asistaţii sunt două dintre categoriile de electorat pe care le are în vedere Guvernul PSD. Totodată, Camera Deputaţilor a decis dublarea alocaţiilor copiilor de la 42 la 84 de lei pe lună, astfel încât efortul bugetar a crescut de la 1,8 miliarde de lei la 3,6 miliarde de lei pe an.
În urmă cu o zi, ministrul Muncii, Rovana Plumb, a declarat că salariile bugetarilor vor creşte cu circa 70%, în trei etape, până în 2017, conform proiectului noii legi a salarizării. „Creşterea salarială va fi, în medie, undeva la 70% pentru aproape 900.000 de bugetari şi 20% pentru cei care se află deja la un nivel de salarizare mare. Noua lege are cinci trepte, şi nu 111 ca legea veche, care nici nu s-a implementat, iar fiecare bugetar va fi motivat corespunzător responsabilităţilor şi performanţelor pe care le are. Ne-am asumat politic că trebuie să avem o lege a salarizării care să corespundă realităţilor socio-economice României anului 2015 şi în perspectivă”, a declarat Rovana Plumb. Care va fi impactul bugetar? Ministrul răspunde: „În ceea ce priveşte impactul bugetar, daţi-mi voie să fiu prudentă în continuare, să aştept comentariile şi amendamentele care vin de la partenerii sociali, de la ordonatorii de credite şi abia atunci vom putea avea un impact bugetar clar”.
Tot în urmă cu o zi, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat printre altele două acte normative: legea privind modificarea şi completarea legii privind statutul funcţionarului public parlamentar şi legea privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României. Prin aceste două legi, bugetul se împovărează tot mai mult pentru că aleşii au dorit pensii de lux pentru funcţionarii parlamentari. Aceştia din urmă vor beneficia pensii de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimul an înainte de data pensionării dacă au cotizat 30 de ani şi dacă au o vechime de cel puţin 14 ani în Parlament. În plus, pentru fiecare an care va depăşi această vechime de 14 ani în Parlament, se adaugă în cuantumul pensiei câte 1% din venit, însă fără a se putea depăşi venitul brut avut la data pensionării. Până în 2010, şi aceştia beneficiau de pensii speciale, dar guvernul Boc le-a desfiinţat. În consecinţă, funcţionarii parlamentari au dat statul în judecată. O parte din instanţe le-a dat dreptate, iar hotărârile judecătoreşti au fost puse în executare, în timp ce alte instanţe au respins contestaţiile. În ceea ce îi priveşte pe diplomaţi, aceştia ar putea primi o pensie de serviciu de 80% din media veniturilor salariale nete din ultimele 12 luni de activitate. Vor beneficia de această pensie toţi cei care au activat minimum 18 ani în diplomaţie sau în comerţul exterior. În plus, de acest drept vor avea parte şi urmaşii titularului, „în condiţiile privind legislaţia privind sistemul public de pensii”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.