Iarnă dificilă pentru consumatori. Prețul gazelor a atins cel mai mare nivel de la începutul războiului din Ucraina

Un nivel record pe piața spot

Cu excepția anului marcat de războiul din Ucraina, marți, prețul mediu al gazului cu livrare în aceeași zi a atins un nivel istoric, de 404,7 lei/MWh, potrivit sursei citate.

O cantitate de 2,8 GWh s-a tranzacționat chiar la vârful zilei, de 420 lei/MWh. Comparativ, anul trecut, în aceeași perioadă, prețul mediu zilnic era de aproape 2,5 ori mai mic, la 165 lei/MWh, iar volumul total tranzacționat marți a ajuns la 46,8 GWh, echivalentul a circa o cincime din producția actuală.

Pe piața intrazilnică, unde s-au mai vândut 7,34 GWh, prețul depășise deja luni pragul de 400 lei/MWh, urcând la 407,9 lei/MWh.

Exporturi peste importuri

Luni, în România au intrat din Bulgaria doar 2,2 milioane mc de gaze, în vreme ce țara a livrat către vecini 5,6 milioane mc, din care 2,6 milioane mc au mers către Republica Moldova, iar 3 milioane mc, către Ungaria.

Depozitele, sub nivelul din 2025

Ca urmare a acestui dezechilibru, cantitatea zilnică injectată în depozite, care se situase în ultimele zile la 14-15 milioane mc, a coborât luni la doar 6 milioane mc. La capitolul umplere a rezervoarelor, România se află în întârziere, la fel ca restul continentului: în prezent are înmagazinați 26,8 TWh, adică 79,2% din capacitate, cu peste 4 TWh mai puțin față de aceeași dată a anului trecut, când depozitele conțineau 30,9 TWh, respectiv 91,9% din capacitate.

Situația europeană e chiar mai gravă decât cea românească, arată sursa citată: volumul total stocat pe continent e de 792 TWh, adică 69,9% din capacitate, cu 137 TWh sub cantitatea de acum un an, când, tot pe 21 septembrie, depozitele europene aveau 929 TWh, echivalentul a 81,6% din capacitate.

OMV Petrom, rezerve mai mici decât anul trecut

Potrivit datelor Profit.ro, al doilea mare producător autohton de gaze, OMV Petrom, avea la jumătatea anului un stoc cu o treime mai redus decât în aceeași perioadă a anului trecut, cantitățile depozitate provenind, de această dată, din import, la costuri mai mari.

Șeful diviziei de gaze și energie a companiei, Frank Neel, a declarat recent: „Volatilitatea prețului gazelor este foarte mare. Este greu de anticipat evoluția iernii și vremea, de care depinde cererea de gaze naturale. Vedem prețuri ridicate pentru iarna aceasta, deoarece injectăm acum la prețuri mari în depozite, ceea ce se va resimți, desigur, și în sezonul rece”, a spus oficialul OMV Petrom.

Un avertisment ignorat

Conform aceleiași surse, încă din luna iulie a fost semnalat faptul că românii, prinși în valuri de căldură ca și restul europenilor, au uitat de anotimpul friguros, iar procesul de înmagazinare a gazelor avansa greu, mult sub media ultimilor cinci ani.

Consumatorii casnici

Până acum, majorările de pe piață erau suportate aproape integral de consumatorii non-casnici, care le regăseau ulterior în prețul final al bunurilor produse. Din acest an, o parte din aceste costuri va ajunge însă și la consumatorii casnici, precum și la centralele termice ce alimentează sistemele publice de încălzire centralizată.

Motivul, potrivit celor doi mari producători interni, Romgaz și OMV Petrom: cantitățile din producția internă disponibile la prețul reglementat de 110 lei/MWh, destinate acoperirii consumului clienților casnici și al CET-urilor, au scăzut în 2026 la circa 32 TWh, față de 52 TWh în 2025.

Diferența de aproape 20 TWh nu mai poate fi cumpărată la preț reglementat, ci trebuie achiziționată de furnizori direct de pe piața liberă, la un preț de patru ori mai mare decât cel reglementat, ceea ce va avea, cel mai probabil, impact și asupra facturilor finale.

Vulnerabilități care se alimentează reciproc

Prețurile ridicate ale mărfurilor, în special ale produselor energetice, chiar înainte de debutul sezonului rece, fac aproape sigură apariția unei crize a prețurilor la energie, gaze și motorină, cu efecte indirecte asupra tuturor produselor, iar o eventuală criză fizică, de aprovizionare, nu este exclusă.

Cel mai important efect va fi însă cel bugetar, pentru că nicio intervenție a statului nu poate elimina problemele, ci doar poate muta momentul în care va fi suportată nota de plată.

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a avertizat luni că „declanșarea unei crize a prețurilor este foarte probabilă, iar cea a uneia fizice, de aprovizionare nu este inevitabilă”.

„Începând din toamna anului 2026, România intră într-o perioadă în care vulnerabilitățile energetice, bugetare, economice, climatice și sociale se vor alimenta reciproc. Unele crize sunt aproape certe, altele se vor declanșa numai dacă vom avea o iarnă rece, incidente tehnice ori noi șocuri geopolitice”, a avertizat Chisăliță.

Citește și: Consumatorii vor suporta investițiile în siguranța IT a rețelelor: Legea energiei și gazelor a fost schimbată