Ilie Bolojan, „probabil cel mai eficient ministru” al Energiei din ultimii 36 de ani. Ce îi reproșează AEI

La cinci luni de la preluarea interimară a Ministerului Energiei de către Ilie Bolojan, Asociația Energia Inteligentă (AEI) face bilanțul mandatului său. Organizația apreciază viteza de reacție și modul în care a fost gestionată perioada dificilă pentru sistemul energetic, dar avertizează că multe dintre problemele structurale nu au fost rezolvate. 

Bolojan a preluat ministerul într-o perioadă marcată de investiții întârziate și producție controlabilă insuficientă. La acestea s-au adăugat seceta, problemele de la Cernavodă și presiunea asupra hidroenergiei. România a fost nevoită să apeleze și la importuri ridicate în anumite intervale.

AEI arată că menținerea funcționării sistemului energetic în această perioadă este și meritul ministrului interimar. Organizația avertizează însă că ritmul administrativ nu trebuie confundat cu rezultatele concrete.

„Viteza administrativă nu este totuna cu rezultatul energetic, iar o succesiune de ședințe, ordine și termene nu reprezintă încă o reformă”, se arată în analiză.

„A stins incendiul. Nu a reparat instalația”

Potrivit AEI, Bolojan a convocat producătorii, operatorii și marii consumatori. De asemenea, a coordonat importurile și capacitățile interne. Au fost pregătite inclusiv măsuri pentru reducerea voluntară a consumului și limitarea unor consumatori industriali, dacă situația ar fi impus-o. România a trecut astfel peste perioada critică fără întreruperi generalizate de energie.

„Nu este puțin. Într-un sistem fragil, evitarea unui incident major este o performanță administrativă reală”, arată analiza.

AEI atrage însă atenția că instrumentele folosite în timpul crizei arată și vulnerabilitățile sistemului energetic românesc.

„Am trecut criza prin importuri, cărbune, restrângerea consumului și speranța că apa, vântul ori vecinii ne vor ajuta. Cu alte cuvinte, Bolojan în calitatea de Ministru Interimar al Energiei a stins incendiul. Nu a reparat instalația care continuă să îl provoace”, se arată în document.

Asociația spune că a propus încă de la începutul interimatului mai multe instrumente permanente. Printre acestea se numără un tablou operațional public, actualizat săptămânal, și un comandament permanent. Organizația mai propunea un Dispecerat Național de Securitate Energetică și o listă cu proiectele critice. Pentru fiecare ar fi trebuit indicate blocajele, responsabilii și termenele. Pe listă se aflau și rapoarte pentru Neptun Deep și Cernavodă 3 și 4, auditarea managementului companiilor de stat și măsuri pentru rețele și racordări. Potrivit AEI, aceste mecanisme nu au fost puse în practică.

„Publicul a primit declarații, avertismente și conferințe, dar nu acel mecanism permanent prin care să poată vedea, săptămână de săptămână, ce capacitate este disponibilă, ce proiect este întârziat, cine răspunde și ce decizie s-a luat”, notează organizația.

În cazul proiectelor mari, analiza indică unele progrese. Iernut a revenit în atenția autorităților, iar un nou termen a fost stabilit. În ceea ce privește centrala de la Mintia, AEI amintește că investiția este privată și a fost începută anterior. Guvernul poate grăbi avizele, racordările și alte decizii administrative, dar proiectul nu poate fi atribuit în totalitate actualului mandat.

Preluarea Azomureș, unul dintre cele mai concrete rezultate

Asociația consideră că preluarea Azomureș de către Romgaz este probabil cel mai concret rezultat al celor cinci luni. Operațiunea ar putea ajuta la păstrarea unei industrii strategice și a locurilor de muncă. În același timp, ar putea asigura o piață internă pentru gazul românesc.

„Succesul nu este cumpărarea platformei. Succesul va exista numai dacă fabrica va reporni competitiv, fără gaz subvenționat netransparent și fără transferarea pierderilor asupra Romgaz”, avertizează AEI.

Analiza menționează și schemele de 100 de milioane de euro pentru contoare inteligente și de 150 de milioane de euro pentru stocarea energiei. Direcțiile sunt considerate corecte, însă efectele nu se văd încă în facturile consumatorilor.AEI arată că un contor inteligent devine util dacă oamenii au acces la date, tarife dinamice și facturare corectă. Sistemul trebuie să permită și mutarea consumului către orele în care energia este mai ieftină.

În cazul bateriilor, organizația cere ca volumele, amplasarea și durata de descărcare să fie stabilite prin studii transparente. Soluțiile ar trebui comparate și cu alte variante, precum hidrocentralele cu pompaj, modernizarea capacităților existente sau întărirea rețelelor.

AEI: Protecția consumatorilor rămâne cea mai mare restanță

AEI apreciază și intenția de a schimba modul în care sunt evaluate conducerile companiilor de stat. Analiza critică salariile și bonusurile legate de indicatori formali, în condițiile în care unele investiții rămân în urmă. Bolojan a cerut auditarea contractelor de mandat și schimbarea criteriilor de performanță. Asociația atrage însă atenția că rezultatele trebuie făcute publice.

„Dar auditul nepublicat nu este transparență, indicatorul anunțat nu este reformă, iar reproșul televizat nu este sancțiune managerială. Fără rezultate publice și consecințe clare, diagnosticul rămâne doar un discurs bun”, se arată în analiză.

Cea mai mare restanță rămâne, potrivit documentului, protejarea consumatorilor. România continuă să răspundă creșterilor de prețuri prin plafonări generale, compensări și prelungirea unor scheme. AEI consideră că încă lipsește un mecanism clar pentru consumatorii vulnerabili.

„Lipsește încă arhitectura simplă și onestă: cine este vulnerabil, cât primește, pentru cât timp, din ce sursă și cu ce responsabilitate bugetară”, susține organizația.

În același timp, România nu are încă Iernut în funcțiune, bateriile instalate sau cele 800.000 de contoare montate. Nici facturile consumatorilor nu sunt demonstrabil mai mici, potrivit analizei.

„Este prea devreme pentru glorificare. Bolojan a gestionat presiunea, dar nu a schimbat mecanismul care o produce. A ținut capacul pe oala sub presiune, însă instalația a rămas, în mare parte, nereparată”, concluzionează AEI.

Organizația arată că evaluarea finală va depinde de rezultatele concrete ale proiectelor începute sau accelerate în această perioadă.

„Istoria nu îl va judeca după numărul ședințelor, ordinelor sau știrilor, ci după câte dintre proiectele împinse de el vor ajunge să producă efectiv energie, siguranță și facturi suportabile.”