Încă se dau lupte pe terenul de la Romexpo

Camera de Comerț și Industrie a României, instituție condusă de Mihai Daraban, unul dintre apropiații lui Klaus Iohannis, invocă anumite piedici pe care un ”anumit operator economic” le pune afacerii de 3 miliarde de euro de la Romexpo. Este vorba mai mult ca sigur de plângerea pe care fondul imobiliar sud-african NEPI Rockastle a făcut-o la Comisia Europeană cum că grupul Iulius, condus de omul de afaceri Iulian Dascălu, cel care a pus la cale împreună cu Mihai Daraban proiectul de construcție a 14 turnuri pe imensul de teren de la Romexpo, primește indirect terenuri evaluate la 300 de milioane de euro într-una din cele mai râvnite zone ale Capitalei.

De altfel, imediat după ce s-a anunțat oficial proiectul CCIR-Iulius Group, reprezentanții NEPI Rockastle au spus că vor să facă o ofertă pentru cele 46 de hectare din nordul Bucureștiului și că sunt pregătiți să îl dezvolte pe măsura angvergurii sale. Apoi au sesizat Bruxelles-ul iar executivul european a cerut spre finele anului trecut mai multe informații despre ceea ce se dorește să se întreprindă la Romexpo. ”Am luat act despre interesele și acțiunile unui anumit operator economic, care tind spre îngreunarea demersului investițional propus pentru revitalizarea Romexpoși pe care le considerăm ca fiind generatoare nu numai de prejudicii de imagine, ci și de limitări ale oportunităților de dezvoltare locală și națională. În primul rând, nu se poate vorbi despre o păgubire a statului. Romexpo S.A. poate fi considerată ca fiind păgubită, în condițiile în care, în anii 1990 – 1991, a fost printre puținele entități din România, dacă nu chiar singura, căreia i s-a refuzat constituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul pe care se află, în raport de toate celelalte societăți existente și înainte de 1990, care și-au dobândit în mod gratuit dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care își desfășurau activitatea. În acest context, adoptarea modificărilor aduse legii camerelor de comerț din România reprezintă, mai întâi de toate, o recunoaștere și, totodată, o corecție istorică. Pentru suprafața de teren care face obiectul actual al transferului nu există cereri de retrocedare”, susțin oficialii Camerei de Comerț.

CCIR a respins informația care a cuprins spațiul public conform căreia statul român ar putea fi păgubit cu 300 milioane de euro dacă se demarează proiectul Daraban-Dascălu. Cotidianul Adevărul invocă un aviz negativ pe care Guvernul Orban l-a dat vara trecută pentru proiectul de lege prin care terenul de la Romexpo trece cu titlu gratuit de la RAAPPS la CCIR, argumentând în cuprinsul celor 24 de pagini de ce nu este în regulă înstrăinarea. ,,Nu în ultimul rând, atragem atenţia asupra faptului că pentru terenurile care fac obiectul iniţiativei legislative, statul va plăti despăgubiri de peste 300 de milioane de euro”. Inițiativa legislativă de transfer al terenului a aparținut PMP și a fost votată de Parlament cu sprijinul PSD, PNL, PMP. UDMR și USR s-au opus. Acum câteva zile, Curtea Constituțională a declarat constituțională legea prin care CCIR primește terenul aferent centrului expozițional Romexpo. ”Cu privire la despăgubirile pe care statul ar fi obligat să le facă ca urmare a acestui transfer, așa cum s-a transmis, în mod eronat, în spațiul public, precizăm că, în conformitate cu art. III alin. (2) din legea adoptată de Parlament, în cazul terenurilor pentru care există cereri de restituire în curs de soluționare, transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate către CCIR se face numai după clarificarea regimului lor juridic. În concluzie, pentru suprafețele de teren care au regimul juridic clarificat, nefiind afectate de cereri de retrocedare, transmiterea dreptului de proprietate către CCIR are loc după intrarea în vigoare a legii, iar pentru suprafețele de teren pentru care există cereri de retrocedare, după pronunțarea de către instanțele judecătorești învestite cu soluționarea acestora a unor decizii definitive prin care să fie clarificat regimul juridic al acestor suprafețe de teren”, au mai spus cei de la Camera de Comerț.

Conform oamenilor lui Daraban, statul român va încasa 345 de milioane de euro anual de pe urma proiectului de 3 miliarde. ”Studiile realizate de o renumită companie de analize financiare relevă faptul că în perioada de construcție vor fi achitate statului taxe și impozite de 202 milioane de euro, iar în fiecare an de funcționare, proiectul va genera, exclusiv statului, 345 de milioane de euro, inclusiv prin cele peste 30.000 de locuri de muncă astfel create. De asemenea, precizăm că terenul nu va fi folosit gratuit, dezvoltatorul urmând să achite, în condițiile legii, o taxă de superficie către CCIR, care va fi folosită pentru consolidarea instituțională, implicit pentru susținerea mediul de afaceri din România”, au mai spus cei de la CCIR. În plus, adaugă aceștia, terenul nu poate fi vândut de stat. ”Trebuie precizat faptul că terenul care face obiectul transferului către CCIR, prin modificările legislative a căror constituționalitate a fost validată de către Curtea Constituțională a României, se află în administrarea și folosința CCIR încă din anul 1972 și, totodată, că aceasta are drept de folosință a terenului pentru încă 32 de ani de acum înainte. Mai mult, construcțiile actuale aflate pe terenul în discuție sunt în proprietatea Romexpo S.A., societate al cărei acționar majoritar este CCIR. Aceasta înseamnă că terenul, afectat de dreptul de folosință până în anul 2053, adică nefiind liber de sarcini, nu poate fi înstrăinat fără justa despăgubire a Romexpo și a CCIR, iar despăgubirea din partea statului în acest caz s-ar ridica la aproximativ 300 de milioane de euro, sumă comparabilă cu cea vehiculată în spațiul public ca fiind valoarea terenului”, a declarat reprezentanții CCIR.

Anul trecut, CCIR și grupul Iulius au surprins pe toată lumea cu un comunicat prin care au anunțat mega-investiția de 3 miliarde de euro de la Romexpo, deși terenul de acolo încă nu era deținut de Camera de Comerț ci doar aflat în concesiune. CCIR și Iulius vor să ridice pe terenul de la Romexpo 14 turnuri, cu înălțimea de până la 42 de etaje, locuințe și un mall. Romexpo a inițiat un Plan Urbanistic Zonal prin care și-a arătat intenția de a realiza proiectul, iar acesta a primit deja aviz de oportunitate de la Primăria Capitalei. În toamna anului 2017, o firmă parte a grupului Iulius, controlat de Iulian Dascălu, dezvoltatorul mall-ului de lângă Palatul Culturii din Iași, a semnat un acord cu CCIR și Romexpo prin care s-a angajat să dezvolte proiectul imobiliar la Romexpo. Proiectul este unul ambițios, în condițiile în care în București în ultimii 30 de ani nu s-au construit atâtea turnuri.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.