România paradoxurilor

Internauți cu WC în curte

copii-calculator-jocuri-internet

Interesul românilor pentru tehnologia informațională ne-a făcut celebri în lume, la fel ca și problemele noastre de igienă. Și în timp ce ne putem lăuda că suntem campioni în UE la accesul și la calitatea rețelelor de Internet, ne aflăm pe  locul 1 la lipsa apei curente, a canalizării și la toaletele din fundul curților.

Autoritățile române explică existența Internetului de calitate prin accesarea fondurilor europene, care au  dus la investirea în rețelele de comunicații, în timp ce pentru asigurarea condițiilor minime de viață în case și mai ales în școli lipsesc banii. Fie primăriile se plâng de lipsa banilor pentru toalete decente, fie locuitorii spun că de fapt autoritățile locale îi cheltuiesc pe salarii ori pe contracte din care își trag fonduri, cert este că igiena nu pare să fie o prioritate pentru noi.

Dacă media țărilor europene cu toalete în curte este sub 3%, România este departe de un asemenea procentaj, statisticile situându-ne undeva pe la 40%. Și asta, în timp ce avem unele dintre cele mai bune rețele de Internet din UE.

Lucian Şova

Internet în toate școlile până la sfârșitul anului

Deși ex-ministrul Comunicațiilor Lucian Șova nu știe câte unități de învățământ nu au acces la mediul online, acesta promitea, în decembrie 2017, că în maximum un an toate școlile gimnaziale vor avea Internet. „Există un program la nivelul Ministerului Învăţământului, Internet Campus, care vizează introducerea Internetului în mediul gimnazial, în toate şcolile din România. Acest proiect este întârziat, pentru că ar fi trebuit să fi început implementarea sa de mai bine de un an. Am reuşit ca în ultimele şase luni să deblochez şi dialogul cu Ministerul Învăţământului, dar şi aşa, situaţia în care se aflau cei care aveau obligaţia să inventarieze şcolile în care există acest serviciu, având în vedere că e vorba de fonduri europene, doar acolo unde nu există acest serviciu, pentru a nu ne expune riscului de dublă finanţare. La acest lucru se lucrează. Neştiind câte şcoli sunt fără Internet astăzi, pot să vă promit că înainte de sfârşitul anului viitor toate şcolile din România, din mediul gimnazial, vor avea Internet Campus, prin intermediul programului derulat de Ministerul Învăţământului, în care Ministerul Comunicaţiilor este partener, iar organismul intermediar este finanţatorul acestui proiect“, spunea acesta la evenimentul de lansare a raportului UNICEF despre starea copiilor în lumea digitală.

Localități unde comunicațiile trebuie îmbunătățite

ANCOM publica luna trecută o listă cu localitățile din mediul rural care nu dispun de rețele fixe cu viteze de 30 Mbps. „Aceste localităţi nu au beneficiat până acum de măsuri de intervenţie publică în acest sens şi nici nu s-au declarat intenţii de investiţii private în următorii 3 ani pe teritoriul lor. Deşi unele sunt deservite de reţele fixe sau mobile, acestea nu pot oferi însă vitezele minime specificate (…) Cele 3.251 de localităţi din lista zonelor albe NGN (Next Generation Navigation) conţin 350.870 de gospodării şi au o populaţie totală de 939.438 de locuitori (potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică de la cel mai recent recensământ al populaţiei, din 2011)“, se arată în comunicatul agenției.

Din acestea, 1.781 erau deservite de o reţea de comunicaţii electronice la puncte fixe, care poate asigura conexiuni cu viteze de transfer a datelor (download) în regim best effort de minimum 2 Mbps, dar nu mai mult de 30 Mbps. Celelalte 2.418 figurează ca fiind deservite de cel puţin o reţea de acces la puncte mobile de tipul 4G. „Unele dintre aceste localităţi ar putea face obiectul unei scheme de ajutor de stat din partea MCSI, astfel încât să devină deservite de reţele cu viteze de 30 Mbps sau mai mari“, se mai arată în comunicat.

Fără apă curentă și canalizare

„Aproximativ 30% din şcolile din România nu au grupuri sanitare în interior, situaţie care afectează peste 230.000 de elevi la nivel naţional. 2.220 de şcoli din România nu au grupuri sanitare în interior, iar diferenţa dintre mediul urban şi cel rural este evidentă: 38% în mediul rural, comparativ cu 7% în mediul urban. Aceste constatări sunt relevante, ţinând cont de legătura dintre condiţiile sanitare şi de igienă şi subdezvoltarea copiilor, care poate fi cauzată de infecţii bacteriene“, se arată într-un document al Ministerului Educației Naționale.

Primele locuri la numărul de toalete în curte sunt ocupate de: Vaslui – 389, Suceava – 219, Iași, Botoșani – 207, Mehedinți – 118,  Argeș – 104.

Dacă rețelele de comunicații mobile vor fi îmbunătățite până la sfârșitul anului, nu același lucru se poate spune despre igienă. „În cel mult 3 ani, autoritățile locale, județene și centrale vor face ca toate unitățile școlare din România să aibă condiții decente pentru educația elevilor și preșcolarilor“, promitea fostul ministru al Educației Liviu Pop, pe pagina sa de Facebook, pe 24 ianuarie 2018.

Unul dintre multele astfel de cazuri se întâlnește la școala din comuna Alimpești, județul Gorj, unde peste 100 de elevi și preșcolari au început anul școlar fără să aibă apă curentă și canalizare. Lucrările pentru modernizarea grupurilor sanitare au fost începute și abandonate în lipsa fondurilor. „Investiţiile le-am făcut din bugetul local, toate sunt scumpe, bani nu prea sunt. Am luat materiale, costă în jur de 2.000-3.000 lei. Nu ne-am permis până acum, cu banii e foarte dificil“, spunea Daniel Floarea, primarul comunei Alimpeşti.

Și părinții elevilor explică situația disperată în care se află copiii lor de mult timp. „Dacă nu s-a putut face ceva în atâtea luni, ani chiar, unde să ducem copiii? Norocul meu e că ai mei sunt mărişori, unul în clasa a VII-a, fetiţa în clasa a II-a şi îşi mai poartă singuri de grijă. Ori se duc înainte să plece, acasă, la toaletă, ori se abţin. Când au fost mici, nu ştiu cum s-au descurcat, nu au apă să se spele pe mâini“, a spus Tatiana Rădulea, mama unor elevi ai Şcolii Gimnaziale Alimpeşti.

Localnicii spun însă că bani au existat, dar au fost folosiți în alte scopuri.

Un calculator în casă

În 2017, 65,6% din locuințe aveau un calculator, potrivit INS. În mediul urban, 75,9% din gospodării dețineau cel puțin un calculator, în mediul rural proporția fiind de 51,9%. Procentajul cel mai mare era în regiunile Bucureşti-Ilfov (82,6%), Vest (73,2%) şi Nord-Vest (72,0%), iar cel mai mic în Nord-Est (57,8%) și Sud-Muntenia (58,6%).

În ceea ce privește vârsta persoanelor care au folosit cel puțin o dată tehnica informațională, 72,5% este proporția celor între 16 și 74 de ani.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Giulia Anghel 56 Articole
Author

4 Comentarii

  1. Pai da. Nirmal. Pentru internet tragi cavlul pe stalpii deja existenti . Pentru watter cosed trebe sa aspo santuri , sa bagi conducte ptr aoa curenta , sa daci statie de pomapre, aductiune , castel de apa .. si apoi sa faci si canalizarea. Costa mia mult. Cu mult mai mult!

    • Pot fi obligati-prin lege-sa-si faca fose septice(daca isi construiesc case pe coclauri);am vazut asta prin alte parti;acolo legea ii obliga pe acesti proprietari ca sa incheie contracte cu firme de salubrizare -protejarea mediului si a sanatatii celor din jur fiind si ele importante,iar primaria e obligata sa verifice daca functioneaza;la noi,chiar in orase maricele unde s-a facut canalizarea GRATIS,sunt localnici care au refuzat sa se conecteze la sistem si au „cotetul” in curte ca sa nu plateasca taxa respectiva(destul de rezonabila);si nu sunt necajti care stau in cocioabe,sunt oameni cu afaceri care „merg”,cu autoturisme,cu 2-3 case chiar maricele,aflate in zone locuite(nu izolate);nimeni nu intreaba ce fac cu mizeria,cum „scapa”de ea-nici primaria,nici Sanepidul;daca te plangi ca pute pana la tine,raspunsul vine senin:”e construita(sandramaua zisa buda) de mai mult de 10 ani”(canalizarea e doar 9 ani)

  2. Cocălărism (alea din curte nu sînt nici wc-uri și nici toalete, sînt closete).
    Tanti Giulia, matale știi că un wc, la sat, înseamnă zeci de km de canalizare și stații de epurare ? Matale înțelegi cît costă ? Pentru internet nu-i nevoie de o așa cheltuială, oricum sînt transmisiile prin satelit.
    Așa ceva voia Ceaușescu să facă la țară, pentru țărani, blocuri cu wc-uri în casă; și a fost împușcat.
    Din punctul meu de vedere e mai igenic cu closetul în fundul curții decît cu veceu în casă, nu te desfeți cu gazele gazdei.

    • Minti ca o gazeta reactionara! Ceausescu a construit blocuri cu WC-ul in curte. Daca te trecea, coborai repede de la etaj si te rugai la ceruri sa nu fie ocupat.Daca tie-ti convine cu lumanarea-n mana si cu cainii droaie, e treaba ta! Necazul internautilor rurali e ca nu le prea plac apa si sapunul. Tie da?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.