Aparenta performanţă de creştere cu 2,2% a valorii pieţei farmaceutice în ultimul an ascunde tare insurmontabile. Iminenţa intrării în colaps a fost anunţată pentru prima dată într-o voce comună de reprezentanţii principalelor asociaţii ale producătorilor de medicamente.
Piaţa farmaceutică autohtonă a reuşit performanţa ca în ultimul an – încheiat la finele primului trimestru – să îşi treacă în cont o creştere de 2,2% a valorii exprimate în euro şi de 12,3% a valorii în lei, potrivit datelor furnizate de compania de studii şi analize de piaţă Cegedim România. În termeni de volum, s-a înregistrat o diminuare cu 7,5% din cauza contracţiilor din sectorul vânzărilor de medicamente prin spitale (-15,2%) şi a medicamentelor eliberate fără prescripţie prin reţelele de farmacii (-13,7%). Practic, performanţele sale au fost susţinute exclusiv de medicantele compensate sau gratuite eliberate pe bază de prescripţie. Era un efect previzil al scăderii puterii de cumpărare într-o ţară cu peste jumătate de milion de şomeri înregistraţi legal şi alte sute de mii de angajaţi ale căror venituri au scăzut cu până la 50% în 2009. În perioada analizată piaţa a totalizat peste 2.014 miliarde euro, respectiv 8455 miliarde lei.
În primul trimestru al anului situaţia pare şi mai bună, atâta vreme cât valoarea acesteia a crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 22% până la 569 milioane euro, respectiv cu 17,6% în lei, corespunzător unui nivel de peste 2.341 milioane lei. Dacă industriei farmaceutice îi merge atât de bine, de ce se mai plâng producătorii?
„Nu degeaba exista pe vremuri un indicator denumit producţie realizată şi încasată. Datele diseminate astăzi corespund doar producţiei realizate şi livrate prin farmacii. Nivelul încasărilor este foarte departe de aceste cifre”, explică Petru Crăciun, directorul general al Cegedim România.
Cocktail Molotov
Cele două mari probleme care afectează atât piaţa farmeceutică în sine, cât şi accesibilitatea medicamentelor pentru pacienţi sunt subfinanţarea şi suprareglementarea din acest sector.
„Dintr-o analiză realizată la nivelul asociaţiei a rezultat că suma decontată într-un an nu depăşeşte 30-40% din volumul medicamentelor utilizate în România. Aproximativ 60% din medicamentele vândute sunt achitate de către pacienţi cu banii jos”, afirmă Dragoş Damian, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.
Este clar că cei patru milioane de contribuabili nu-i mai pot susţine pe cei 16 milioane de beneficiari.
„Sistemul de sănătate este în pragul falimentului iar din partea autorităţilor nu există până în prezent nici o soluţie raţională. În ultimii trei ani bugetul alocat sănătăţii ajungea pentru primele trei trimestre iar pentru cheltuielile din ultimele trei luni se făcea o rectificare bugetară. În 2009 condiţiile economice nu au mai permis această rectificare şi datoria a fost rostogolită pentru anul următor. Aşa încât bugetul pe 2010 trebuia să includă cinci trimestre pentru a acoperi necesarul cheltuielilor cu medicamente. În fapt au fost alocaţi aceiaşi bani ca în 2009, ceea ce duce la un deficit de finanţare pe ultimele două trimestre ale acestui an”, a precizat Dan Zaharescu, director executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor şi Importatorilor de Medicamente (ARPIM).
CNAS nu mai are bani pentru compensarea medicamentelor. Iar colectările la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) au reuşit să acopere în primele patru luni ale anului doar puţin peste 60% din necesar, în condiţiile în care o parte însemnată din banii strânşi se datorează executărilor silite şi nu plăţilor curente.
Piaţa farmeceutică este puternic reglementată. Atât marjele la farmacii şi distribuitori, cât şi preţul medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie (Rx) sunt fixate de autorităţi, în încercarea de a limita cheltuielile din sistem.
În aprilie 2009 a fost schimbat mecanismul de calcul al preţurilor la medicamente. Preţul de referinţă a fost coborât la minimul european iar cursul de schimb a fost îngheţat la patru lei pe euro, în timp ce în realitate acesta fluctua în jurul valorii de 4,2-4,3 lei pe euro. Efectul nefast al acestor măsuri, ce diminuau artificial preţurile, a fost potenţat de legiferarea întârzierii plăţilor cu şapte luni pentru medicamentele Rx şi cu patru luni pentru cele din programele naţionale. Bomboana pe colivă a venit din referenţierea ciclică a preţurilor medicamentelor generice în raport cu cele originale.
„A fost o lovitură dată producţiei de generice. Măsurile de suprareglementare lovesc exact acolo unde nu ar trebui: în companiile care au activităţi industriale în România. Medicamentele fabricate în ţară au pierdut constant cote de piaţă în favoarea celor de import”, afirmă Dragoş Damian.
În disperare de cauză statul nu se opreşte aici cu suprareglementarea. Se află în dezbatere parlamentară suprataxarea producătorilor şi distribuitorilor ce deţin autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor. Încă nu se ştie dacă se va opta pentru taxare pe cifra de afaceri sau printr-un mecanism real de clawback.
De asemenea, Ministerul Sănătăţii şi CNAS lucrează la schimbarea referenţierii medicamentelor de pe moleculă – cum este în prezent, pe clasă terapeutică. Ceea ce înseamnă că în procesul de compensare se va utiliza ca referinţă cel mai mic preţ dintr-o grupă terapeutică. Dacă cele două intenţii se vor finaliza, industria farmaceutică va intra cu siguranţă în faliment. Şi alături de ei vom suferi cu toţii. Probabilitatea ca unele companii să decidă să iasă de pe piaţa autohtonă este mare. Însă restructurarea portofoliului de produse, în sensul eliminării celor mai puţin rentabile, este o certitudine. Românul va plăti mai mult pentru medicaţie iar o parte din tratament s-ar putea chiar să nu poată fi găsit în ţară. Există deja medicamente care se află în această situaţie. Excepţiile de astăzi pot fi cotidianul de mâine.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.