Între un tandem franco-german filorus şi unul atlantist în fruntea UE

Să fie o simplă coincidenţă că Angela Merkel şi-a oficializat candidatura pentru un al patrulea mandat de cancelar în aceeaşi zi în care conservatorii francezi decideau candidatul pentru prezidenţialele din mai-aprilie 2017? Este întrebarea pe care şi-o pun ziarele şi analişti europeni după anunţul făcut duminică de Merkel, în paralel cu alegerile primare din Partidul Republicanilor din Franţa.

Abia ce a primit ştafeta de “lider al lumii libere” de la preşedintele Barack Obama, Angela Merkel şi-a mărit ecartul faţă de potenţialii contracandidaţi la şefia guvernului federal de la Berlin. Un sondaj Emnid publicat de Bild am Sonntag arată că 55% dintre germani şi-o doresc pe mai departe pe ”Mutti” în fruntea ţării şi doar 39% se opun acestui scenariu. Uniunea Creştin Democrată a lui Merkel este cotată mai slab, cu 33% din voturi. Cum Partidul Social-Democrat este creditat cu circa 20% dintre voturi, cel mai probabil, după alegerile din 2017, Merkel va conduce din nou un guvern de Mare Coaliţie, care va bloca accesul în executiv al partidului anti-sistem Alternativa pentru Germania.

Un pact anti-Le Pen al socialiştilor şi conservatorilor

Lucrurile sunt mult mai complicate în Franta, celălalt motor al Uniunii Europene. Ascensiunea Frontului Naţional (de extremă dreapta) condus de Marine Le Pen a schimbat regulile jocului politic, iar cele două partide tradiţionale – gaulliştii şi socialiştii – au decis să organizeze alegeri primare pentru stabilirea candidatului prezidenţial. Miza pentru partidele tradiţionale este ca, în al doilea tur al prezidenţialelor, Marine Le Pen (dată câştigătoare a primului tur în toate sondajele) să întâlnească un concurent mai puternic. Noul sistem permite o mobilizare comună a electoratului de dreapta şi de stânga împotriva Frontului Naţional, inamicul numărul unu al “sistemului”.

Ecuaţia din tabăra socialiştilor francezi este relativ simplă, pentru că niciunul dintre potenţialii prezidenţiabili nu pare să aibă şanse să dea bătălia finală cu Marine Le Pen.

Alegerile primare din partidul conservator (Les Republicaines) au o miză mai mare, pentru că aici se va decide contracandidatul final al lui Le Pen. Primul tur al primarelor, desfăşurat duminică, a dus la eliminarea din cursă a lui Nicolas Sarkozy. Fostul său premier Francois Fillon (2007-2012) a câştigat detaşat primul tur de scrutin al alegerilor primare de dreapta şi îl va înfrunta în al doilea tur de scrutin pe fostul premier Alain Juppe (1995-1997). Sistemul de vot a fost unul care să asigure o reprezentativitate cât mai mare: a putut vota orice cetăţean care a plătit 2 euro şi a declarat că respectă valorile partidului. S-au înregistrat 2,6 milioane de voturi.

Un favorit filorus în Franţa

Rămâne întrebarea care dintre cei doi candidaţi va face o echipă mai bună cu Angela Merkel în fruntea UE. Francois Fillon este considerat de analişti mult mai orientat către normalizarea relaţiilor cu Rusia decât cancelarul german. De cealaltă parte, Alain Juppe este caracterizat drept un atlantist convins. Juppe are însă şanse mult mai mari să ajungă la dispute cu Berlinul în chestiuni economice, dar acest lucru este considerat în Franţa chiar salutar, drept un obstacol în faţa germanocentrismului lui Merkel. Favoritul alegerilor pare să fie Fillon, câştigător detaşat în primul tur.

Deşi evoluţia politica a nucleului franco-german al Europei pare predictibilă, prognozele bazate pe sondajel încep să fie privite foarte prudent, după surprizele Brexit şi Donald Trump.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.