JUSTIŢIA SUVERANĂ sau adevăratul TRATAT DE DREPT PROCEDURAL (66)

In acest spațiu, aici puteți citi fragmente din opera lui Gheorghe Schwartz.

JUSTIŢIA SUVERANĂ sau adevăratul  TRATAT DE DREPT PROCEDURAL

Curs practic cu pilde edificatoare  (Vocalize în mi minor) Editura Junimea Iaşi  2016

14. Tot Completul de Judecată a fost decorat cu cele mai înalte ordine
15. Avertisment:

„Fără amintiri – fie ele şi inconştiente – nu se poate dezvolta o atitudine coerentă faţă de fiinţele şi obiectele din mediul înconjurător.”

2. Faptele: Constantinos Nachmitagos, un grec aciuit în oraşul New York (SUA), a pus pe jar numeroase instituţii ale statului. (Apropo, vă rog să nu mă lăsaţi să uit să relatez importantele progrese obţinute în studierea documentelor celebrului caz Rom J. Rominger, o muncă susţinută care ar fi foarte păcat să nu fie valorificată!)

Revenind: Constantinos Nachmitagos avea un prestigiu bine consolidat în cartierul grecesc, unde, pretindea el, strămoşii săi ar fi venit şi s-ar fi instalat încă mult înainte ca individul acela cu origine neclară, Cristoforus Columbus, să fi ajuns pe Noul Continent. Vechii greci, o ştie orice elev, au fost mari navigatori!

Întrucât pretindea o pensie viageră, drept recunoaştere a acelui merit unic al familiei sale;

Întrucât a înmânat autorităţilor contemporane copii legalizate notarial ale unor înscrisuri străvechi, atestând acostarea familie Nachmitagos pe coasta de est încă în anul 1378 A.D.;

Întrucât numitul Constantinos Nachmitagos a înmânat autorităţilor contemporane copii legalizate notarial ale arborelui său genealogic prin care se dovedea fără putinţă de tăgadă că numitul Constantinos Nachmitagos era urmaşul de a şaisprezecea spiţă a lui Carlos Nachmitagos, cel ce a acostat pe coasta de est în după-amiaza zilei de 23 octombrie 1378 (vezi documentele depuse la dosar);

Întrucât oficialităţile din oraşul New York (SUA) au refuzat să ia în considerare cererea îndreptăţită a petentului;

Întrucât oficialităţile din oraşul New York (SUA) şi-au motivat gestul prin aceea că nici în Constituţie, nici în vreun Amendament, nici în vreo Lege sau vreun Regulament, şi nici măcar printr-o cutumă nu se specifică datoria statului de a oferi o pensie viageră moştenitorului unui urmaş al primilor pionieri ai statului american;

Întrucât oficialităţile chiar l-au ameninţat pe petentul Constantinos Nachmitagos că-l vor interna într-un spital de psihiatrie, dacă mai continuă cu pretenţiile sale lipsite de temei juridic (iar un funcţionar i-a spus, desigur între patru ochi, că „La balamuc o să ai o pensie viageră cât vei trăi!”, în vreme ce un alt funcţionar l-a îndemnat, desigur tot între patru ochi, „să nu se lase” şi să-şi continue demersurile);

Întrucât Constantinos Nachmitagos, datorită perseverenţei sale, a devenit o personalitate marcantă nu numai a cartierului său, ci chiar a întregii ţări (SUA), el începând, la sugestia Casei de Avocatură Samuel Kohn & Fiii, pregătirile pentru candidatura la preşedinţia ţării sub deviza dreptului primului venit[1];

Întrucât alegerile prezidenţiale se apropiau cu repeziciune,

Procurorul Federal John John Sukanuku l-a pus sub învinuire pe numitul Constantinos Nachmitagos pentru hărţuirea organelor statului.

Procesul acesta – extrem de mediatizat (şi el) drept „Procesul Mileniului” – n-a făcut decât să-i crească şi mai mult popularitatea suspectului, iar candidatura sa la preşedinţie a devenit tot mai consolidată.

3. Dezbaterile: Primul lucru pe care l-a făcut maestrul Samuel Kohn, şeful celebrei Case de Avocatură Samuel Kohn & Fiii, a fost să ceară ŞI SĂ OBŢINĂ strămutarea cazului sub motiv că un proces în care Statul este parte nu poate să se judece în incinta sa şi de către magistraţii săi, lucru „ce ar fi similar cu un caz de divorţ judecat în dormitorul părţilor!”. Acest prim succes n-a mirat pe absolut nimeni, întrucât apărătorul lui Constantinos Nachmitagos a fost maestrul Samuel Kohn personal. Degeaba s-a opus Procurorul Federal John J. Sukanuku arătând că în toate cauzele iniţiate de un procuror federal statul este cel aflat în proces cu suspecţii şi niciodată nu s-a semnalat vreo incompatibilitate ca acele nenumărate speţe să se judece pe teritoriul ţării, mai ales că pe acel teritoriu tocmai jurisdicţia respectivă este singura acceptată. Maestrul Samuel Kohn, şeful celebrei Case de Avocatură Samuel Kohn & Fiii, prea hârşâit ca să se încurce în „asemenea sofisme”, a reuşit să strămute procesul în afara graniţelor ţării. Unde? Sigur vă mai aduceţi aminte, n-aveţi cum uita un asemenea eveniment! În Republica Umanistă Vandana. „Această strămutare fără precedent reprezintă o gravă insultă la adresa autonomiei ţării!” a titrat pe şase coloane influentul hebdomadar DREPTATEA, în vreme ce ŞTIRILE DE AZI a acuzat ziarul DREPTATEA de antisemitism şi a salutat, tot pe şase coloane, decizia, cerând, totodată, şi revizuirea tuturor proceselor anterioare.

În plin război mediatic, procesul a avut loc în Rakawanda Nouă din capitala Diabelli a Republicii Umaniste Vandana, (fosta Republică Vandana de Nord) în mijlocul interesului mondial[2].

Completul era format din

Preşedinte – onorabilul judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan,

Judecător: onorabilul judecător Augustus Pavlovici-Bubulak,

Procuror: eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl,

Grefier: subtila domnişoară dr. Brunhilde Lotte Ivanova,

Aprod: dr. Radoslav Isidorovici Spam.

Cei doi avocaţi au fost maeştrii Dr. h. C.[3] Samuel Kohn, şeful celebrei Case de Avocatură Samuel Kohn & Fiii, în numele statului lezat, SUA, precum şi Ludovic L. (sub altă înfăţişare), în numele lui Constantinos Nachmitagos, candidatul la Preşedinţia aceluiaşi stat, SUA.

(Iniţial, pentru o deplină obiectivitate, mai multe ONG-uri au cerut un complet de judecată internaţional, dar Consiliul de Securitate ONU a aprobat în unanimitate formula de mai sus. Nici marile demonstraţii de stradă n-au putut schimba această decizie definitivă.)

Printr-un consens stabilit în secret, eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl i-a lăsat pe cei doi minunaţi avocaţi să se dueleze între ei, el ocupându-se între timp de un complicat careu de cuvinte încrucişate. (Pe ascuns, desigur! De altfel, din surse de încredere, dar care au preferat să-şi păstreze anonimatul, se spunea că A Doua şi A Treia Mare Putere ar fi recomandat acest scenariu. Asta în condiţiile în care Prima Mare Putere şi A Patra Mare Putere nu s-au arătat defel interesate de „Procesul Mileniului” De ce? Faptul acesta a constituit subiectul unui congres internaţional de istorie aplicată, ale cărui concluzii pot fi accesate de oricine pe internet.)

Astfel, în faţa nenumăratelor camere ale televiziunilor din toate ţările demne de a se considera state suverane şi independente, maestrul Dr. h. C. Samuel Kohn a ţinut o adevărată lecţie de drept internaţional, arătând cât de „inechitabile şi dictatoriale” sunt toate cauzele în care un cetăţean onest trebuie să se judece cu statul său, „cu patria sa”, iar statul său, „patria sa”, să impună regulile jocului, adică statul să fie parte în proces, tot el să impună regulile şi în numele statului să fie dată soluţia! În asemenea condiţii, mai ales dacă statul nu-şi respectă nici măcar glorioşii pionieri, este absolut firesc să fie obligat acelaşi stat nerecunoscător să-i ofere respectivului o substanţială pensie viageră. Pe lângă pensia viageră, maestrul Dr. H. C. Samuel Kohn a cerut retroactiv pensii viagere şi pentru cei cincisprezece onorabili ascendenţi ai reclamantului. Şi, desigur, cheltuieli de judecată. Şi bineînţeles şi 39% din drepturile de televiziune. Şi, după cum se cuvine, dobânzile aferente. Ropotele nesfârşite de aplauze au aprobat minunatul discurs şi minunata logică a marelui avocat. Doar vreo câteva mii de nemulţumiţi l-au ameninţat cu moartea atât pe reclamant, cât şi pe avocat şi pe toate rudele acestora (până la gradul trei[4]). Curios! Marele Samuel Kohn parcă a pledat împotriva celui pe care-l reprezenta (SUA) şi nu împotriva numitului candidat la preşedinţie Constantinos Nachmitagos, al şaisprezecelea urmaş pe linie directă a marelui Carlos Nachmitagos, cel ce a acostat pe coasta de est în după-amiaza zilei de 23 octombrie 1378. Mare pişicher: mutarea aceasta s-a dovedit câştigătoare!

A urmat cuvântul maestrului Ludovic L. (cu o înfăţişare de nerecunoscut!). Bineînţeles că şi maestrul Ludovic L. a ţinut o adevărată lecţie de drept internaţional, arătând în mod erudit cum se raportează cazul în scrierile pline de tâlc ale unor Seneca, Sfântul Augustin şi Borak cel Bătrân. După care n-a mai spus nimic. Absolut nimic! Degeaba l-au tot îndemnat atât Preşedintele, onorabilul judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan, cât şi onorabilul judecător Augustus Pavlovici-Bubulak să mai spună ceva, maestrul Ludovic L. a rămas stană de piatră. (Mai târziu, în faţa sutelor de microfoane, a întrebat textual: „Ce să mai fi spus eu? În locul meu au vorbit Seneca, Sfântul Augustin şi Borak cel Bătrân!” Aplauze prelungite.)

4. Sentinţa: Neţinând cont de acest anunţ plin de modestie, rostit, e drept, în afara sălii de judecată, Completul a respins ca nefondată cererea numitului Constantinos Nachmitagos, al şaisprezecelea urmaş pe linie directă a marelui Carlos Nachmitagos, cel ce a acostat pe coasta de est în după-amiaza zilei de 23 octombrie 1378. Ludovic L. (pe care nici de data aceea nu l-a chemat Ludovic L.) n-a depus recurs în numele clientului său.
5. Urmări:

Deci:

– Statul SUA n-a fost obligat să plătească pensie viageră nici lui Constantinos Nachmitagos, al şaisprezecelea urmaş pe linie directă a marelui Carlos Nachmitagos, cel ce a acostat pe coasta de est în după-amiaza zilei de 23 octombrie 1378 şi nici ascendenţilor său până la a treia spiţă. Maestrul Dr. h. C. Samuel Kohn, deşi parcă a pledat împotriva mandantului său, a câştigat şi de data asta!

– Vocea străzii a triumfat! Mulţimea a câştigat iarăşi!

– Numitul Constantinos Nachmitagos, al şaisprezecelea urmaş pe linie directă a marelui Carlos Nachmitagos, cel ce a acostat pe coasta de est în după-amiaza zilei de 23 octombrie 1378 a primit, drept consecinţă, doar pensiile viagere ale celorlalţi strămoşi ai săi – împreună cu dobânzile acumulate, o sumă suficientă pentru a putea cumpăra un continent la alegere. Constantinos Nachmitagos a fost mulţumit şi cu atât şi nu şi-a mai susţinut candidatura la preşedinţie.

– Marile Puteri au fost şi ele mulţumite.

– Maestrul Ludovic L. a pierdut din nou. Poziţia sa în Cartea recordurilor n-a fost ştirbită.

– Din organizarea (şi) a acestui „Proces al Mileniului”, statul Republica Umanistă Vandana a ieşit cu un beneficiu egal cu bugetul său pe patru ani. Şi statul Republica Umanistă Vandana a fost mulţumit. (Aşa că i-a decorat pe toţi membrii Completul de Judecată cu cele mai înalte ordine.)

– Stabilitatea financiară globală n-a stat niciodată mai bine.

– Şi din nou s-a demonstrat că nimeni nu-i mai puţin vinovat decât noi ceilalţi.

[1] Acţiunile marilor oameni sunt greu de priceput de către marea masă de chibiţi: de pildă, sugestia aceasta a celor de la atât de influenta Casă de Avocatură Samuel Kohn & Fiii.

[2] A fost pentru prima oară când un proces s-a judecat chiar în sediul Palatului Prezidenţial, lucru datorat, în primul rând, faptului că Tribunalul din Diabelli era în plină renovare şi, în al doilea rând, fiindcă speţa era urmărită în direct pe sute de canale de televiziune, prilej ca întreaga populaţie a lumii să poată admira frumosul şemineu stil baroc din Sufrageria de Onoare, transformată temporar în sală de judecată.

[3] Deşi doar absolvent a opt clase, Samuel Kohn („Bătrânul Sami Kohn”), şeful celebrei Case de Avocatură Samuel Kohn & Fiii, a primit o derogare excepţională pentru a putea pleda ca avocat, derogare de care Samuel Kohn („Bătrânul Sami Kohn”) n-a făcut uz decât de două ori. Pentru forţa incontestabilă a cabinetului său, S.K. a primit înaltul titlu academic Doctor honoris Causa din parte a 29 de Universităţi de pe patru continente. După procesul Constantinos Nachmitagos versus Statele Unite ale Americii, şi două universităţi de pe cel de al cincilea continent l-au omagiat pe Dr. h. C. Samuel Kohn.

[4] Greşeală mare! În felul acesta, chiar şi aceşti oameni ar fi aprobat tacit ca toţi ceilalţi numeroşi ascendenţi ai lui Constantinos Nachmitagos să primească post mortem pensii viagere, pensii pe care să le încaseze moştenitorul lor legal!

– Vocea străzii a triumfat! Mulţimea a câştigat iarăşi!

– Numitul Constantinos Nachmitagos, al şaisprezecelea urmaş pe linie directă a marelui Carlos Nachmitagos, cel ce a acostat pe coasta de est în după-amiaza zilei de 23 octombrie 1378 a primit, drept consecinţă, doar pensiile viagere ale celorlalţi strămoşi ai săi – împreună cu dobânzile acumulate, o sumă suficientă pentru a putea cumpăra un continent la alegere. Constantinos Nachmitagos a fost mulţumit şi cu atât şi nu şi-a mai susţinut candidatura la preşedinţie.

– Marile Puteri au fost şi ele mulţumite.

– Maestrul Ludovic L. a pierdut din nou. Poziţia sa în Cartea recordurilor n-a fost ştirbită.

– Din organizarea (şi) a acestui „Proces al Mileniului”, statul Republica Umanistă Vandana a ieşit cu un beneficiu egal cu bugetul său pe patru ani. Şi statul Republica Umanistă Vandana a fost mulţumit. (Aşa că i-a decorat pe toţi membrii Completul de Judecată cu cele mai înalte ordine.)

– Stabilitatea financiară globală n-a stat niciodată mai bine.

– Şi din nou s-a demonstrat că nimeni nu-i mai puţin vinovat decât noi ceilalţi.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.