Kelemen Hunor: Ponta a introdus cerinţele UDMR în Programul de guvernare încă din decembrie 2012

Premierul Victor Ponta a introdus încă din decembrie 2012 în Programul de guvernare al Executivului USL o serie de măsuri destinate minorității maghiare, redactate de UDMR, a declarat, vineri, pentru HotNews.ro, președintele UDMR, Kelemen Hunor.

„Nu apar puncte noi la capitolul Minorități naționale. Dacă luați programul de guvernare din 2012 și programul de acum, diferențe nu sunt la acest capitol”, a spus Kelemen Hunor.

„În decembrie 2012, după ceea ce s-a întâmplat din cauza lui Antonescu și Voiculescu (care au împiedicat intrarea UDMR la guvernarea – nr.), atunci Ponta a venit și a zis: «Eu țin, totusi, să avem un capitol pentru minorități în programul de guvernare». Și ne-a rugat pe noi să pregătim un text pentru acest program de guvernare, din decembrie 2012. Acel capitol, așa cum l-am propus noi, a fost acceptat de Ponta și bănuiesc că și de Antonescu, pentru că erau în coalitie”, a precizat liderul UDMR

În decembrie 2012, după alegerile parlamentare, Victor Ponta a insistat pentru cooptarea UDMR la guvernare în Exectivul USL, însă atunci s-au opus PNL și PC.

Guvernul Ponta 3 din care face parte acum UDMR prevede în noul program de guvernare susținerea statutului minorităților.

Guvernul îşi propune, în programul aprobat, la capitolulul „Minorităţi”, crearea cadrului legal privind utilizarea limbii materne în structurile deconcentrate ale statului.

„Guvernul României se va implica pentru asigurarea dreptului de a-şi păstra şi dezvolta liber exprimarea identităţii etnice pentru toţi cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, astfel încât să se poată manifesta pe deplin în viaţa publică, în administraţie şi justiţie, în sfera culturii, limbii, religiei, educaţiei, vieţii publice, în conformitate cu Constituţia României, cu angajamentele României în procesul de integrare în Uniunea Europeană, precum şi cu documentele europene şi internaţionale în materie. Vor fi stimulate efortul comun şi dialogul cu minorităţile naţionale în vederea îmbunătăţirii actului decizional şi afirmării identităţii etnice”, se arată în document, citat de Mediafax.

Executivul precizează că multiculturalitatea reprezintă una dintre valorile fundamentale ale României.

„În acest sens, Guvernul îşi propune să adopte o serie de politici care să contribuie la dezvoltarea cadrului legal şi instituţional privind minorităţile naţionale din România. Ne propunem să adoptăm Legea-cadru privind statutul minorităţilor naţionale din România şi să susţinem înfiinţarea instituţiilor care fac obiectul acestei legi. În ceea ce priveşte învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, precum şi programele de învăţare a limbii şi literaturii materne, Guvernul va adopta, în urma consultării cu reprezentanţii minorităţilor naţionale din Parlamentul României, legislaţia subsecventă Legii educaţiei naţionale. Guvernul va susţine minorităţile naţionale în scopul menţinerii identităţii lingvistice, tradiţiilor şi culturii minorităţilor naţionale. În acest sens, Guvernul va sprijini instituţiile culturale ale minorităţilor naţionale, întreţinerea patrimoniului cultural mobil şi imobil al acestora şi va accelera procesul de restituire al imobilelor cultelor şi comunităţilor minorităţilor naţionale”, se mai arată în Program.

Direcţii de acţiune menţionat prevăd crearea cadrului legal privind utilizarea limbii materne în structurile deconcentrate ale statului, faptul că se vor lua măsuri guvernamentale, inclusiv acte normative pentru punerea în aplicare a prevederilor legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, faptul că Guvernul va sprijini în continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale din România. În ceea ce priveşte aspectele instituţionale, se menţionează că Guvernul va sprijini (financiar) în mod corespunzător Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN).

De asemenea, în document este menţionată continuarea şi consolidarea protecţiei sectoriale a drepturilor minorităţilor naţionale, în acord cu cerinţele integrării României în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă: Aplicarea legii educaţiei privind învăţământul în limbile minorităţilor naţionale; Consolidarea cadrului instituţional necesar reprezentării proporţionale şi consultării politice a minorităţilor la nivel legislativ şi executiv, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local; Se va ţine cont de tradiţiile, cultura diferitelor zone ale ţării la reorganizarea administrativă; Finanţarea unor programe de dezvoltare culturală şi interculturală specifice, atât la nivel comunitar, cât şi la nivel naţional.

Documentul prevede, de asemenea, asigurarea unor programe în limba maternă la radio şi televiziune pentru toate minorităţile naţionale, în special pentru comunitatea maghiară, astfel încât să se asigure satisfacerea nevoilor culturale şi de comunicare în limba maternă la nivel naţional. În acest sens vor fi extinse emisiunile studiourilor publice de radio şi televiziune finanţate din buget pentru ca acestea să emită în limba maghiară pe tot parcursul zilei.

Liber la steagul secuiesc

La capitolul „Dezvoltare și administrație” există o prevedere care permite autorităţilor locale să arboreze numai pe instituţiile proprii, si numai împreună cu drapelul României si drapelul Uniunii Europene, steagurile unităţilor administrative-teritoriale pe care acestea le reprezintă