La început de An Nou, bucuraţi-vă de teatru!

Teatrul Maghiar de Stat, Cluj

Premieră cu Vizita bătrânei doamne

În opinia lui Friedrich Dürrenmatt – Vizita bătrânei doamne fiind singura piesă pe care autorul o numeşte nu comedie, ci tragicomedie –, în ciuda faptului că în vremurile moderne tragedia nu mai este posibilă, în adâncul poveştilor groteşti, aproape fără excepţie, se ascunde sentimentul tragic. Societatea contemporană a îndreptat către o nouă matcă şuvoiul fluviului tragic şi, în ziua de azi, nu soarta individuală, ci însăşi istoria este cea care îşi lichidează protagoniştii. Acest tragism îl interesează pe Dürrenmatt şi în cazul comediilor. Ca pe Shakespeare, de altminteri, ale cărui comedii sunt străfulgerate de o cruzime ascunsă.

Vizita bătrânei doamne este radiografia unui orăşel provincial. A unui oraş în care comunitatea – strânsă în „cerculeţe publice”, „mici comitete şi comiţii”, asociaţii, societăţi şi alte grupuri de interese –, reiterând clişeele etice dictate de spiritul de turmă şi pătrunsă de aroganţa demagogică a propriei integrităţi, este în acelaşi timp coruptă şi coruptibilă până în măduva oaselor.

Vizita bătrânei doamne

Răzbunarea lui Claire Zachanassian nu se îndreaptă atât către Alfred Ill, cel care a părăsit-o odinioară, ci vizează mai degrabă această comunitate înglodată în mediocritatea provincială, tocmai prin dezvăluirea putrefacţiei morale ce o caracterizează.

“Tragedia – scrie Dürrenmatt – duce lipsă, mai mult, face imposibilă distanţarea, în timp ce comedia aproape că o creează. Cred că această distanţare estetică indispensabilă este cea care ne poate ajuta să vedem mai limpede şi să înţelegem mai bine comunitatea în care trăim”, afirmă Gábor Tompa, regizorul apectacolului.

Decorul: Helmut Stürmer. Costumele: Carmencita Brojboiu. Muzica: Vasile Şirli. Dramaturgia: András Visky. Măşti: Ilona Varga-Járó. Coregrafia: Johanna Bodor.

În distribuţie: Magda Stief, József Biró, Melinda Kántor, Loránd Farkas, Rita Sigmond, Áron Dimény, Alpár Fogarasi, Szabolcs Balla, Csaba Marosán, Attila Orbán, Gizella Kicsid, Balázs Bodolai, Éva Imre, Zsolt Bogdán, Ervin Szűcs, Loránd Váta, Gábor Viola, Sándor Keresztes, Levente Molnár ş.a.

Data premierei: 7 ianuarie 2015, la ora 19.00.

Teatrul Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi

Premieră cu O scrisoare pierdută

O scrisoare pierdută, în premieră la Iaşi

În 8 ianuarie, la ora 19.00, Naţionalul ieşean vă invită la prima premieră a acestui an, cu piesa lui I.L. Caragiale.

“Din 1974 până astăzi, deci mai bine de 40 de ani, am pus în scenă Scrisoarea… de 6 ori, de fiecare dată am găsit în text lucruri care-mi scăpaseră, relaţii noi, nuanţe diferite faţă de cele din spectacolele anterioare, dar mai ales situaţii mereu compatibile cu realităţile contemporane. Geniul lui Caragiale a surprins şi imortalizat tipologii comportamentale şi trăsături esenţiale ale celor care trăiesc în acest spaţiu geografic, ci şi obsesiile vremii lui care s-au perpetuat vreme de 130 de ani şi care sunt convins că vor exista şi peste 130 de ani de aici în colo.

Dramă în O scrisoare pierdută

Iată de ce acest spectacol se petrece în anul în care citiţi aceste rânduri, an în care, ca şi în 1884, problemele noastre sunt revizuirea Constituţiei, corupţia, Europa «cu ochii aţintiţi asupra noastră» şi mai ales «eu cu cine votez»”, mărturiseşte regizorul Mircea Cornişteanu.

Costume: Rodica Arghir.

O distribuţie de elită: Petru Ciubotaru, Dionisie Vitcu, Irina Răduţu Codreanu, Cosmin Maxim, Teodor Corban, Constantin Puşcaşu, Doru Aftanasiu, Călin Chirilă, Ionuţ Cornilă, Constantin Avădanei,

Gelu Zaharia, Radu Homiceanu, Horia Veriveş, Andreea Spătar.

Următoarele reprezentaţii au loc în 9 şi 30 ianuarie.

Teatrul Naţional Bucureşti

Tectonica sentimentelor, un joc al orgoliilor

Iliinca Goia şi Valentina Zaharia în Tectonica sentimentelor

Dramă romantică, Tectonica sentimentelor de Eric Emmanuel Schmitt, ne dezvăluie un joc al orgoliilor în care un bărbat devine miza pentru care patru femei au hotărât să lupte: speranţa, dragostea pură, şansa pe care niciodată nu au avut-o, dovada că îşi pot depăşi condiţia. Povestea pătrunde în viaţa intimă a Parisului zilelor noastre, cel sofisticat, al băuturilor fine şi al hainelor scumpe, dar şi cel al străzii, al luptei dure pentru supravieţuire. Celebrul dramaturg şi scriitor francez imaginează două personaje provenind chiar din România, ţara atâtor prejudecăţi, unde promisiunea e întotdeauna în altă parte.

Într-un decor redus la esenţial, Tectonica sentimentelor ne arată că între alb şi negru e loc şi pentru roşu şi că a iubi nu este deloc uşor.

Eric Emmanuel Schmitt a finalizat Tectonica sentimentelor în 2008, când a hotărât că o va monta el însuşi, la Théâtre Marigny din Paris. Piesa tratează teme care l-au preocupat constant pe autor precum întâlnirea dintre umilinţă şi orgoliu în dragoste sau confruntarea dintre adevăr şi minciună. „Trebuie să acceptăm să trăim în complexitate. Niciodată să nu simplificăm! Niciodată să nu amputăm! Cei care pretind că pot suprima dificultăţile sau contradicţiile existenţei, aceia sunt impostori!”, declara dramaturgul într-un interviu.

Eric-Emmanuel Schmitt, romancier şi dramaturg francez, stabilit la Bruxelles, este unul dintre cei mai citiţi scriitori de limba franceză din lume, fiind tradus şi jucat în peste 50 de ţări şi deţinând numeroase premii internaţionale.

Regia: Nicolae Scarlat. Scenografie: Ştefania Cenean.

Cu: Ilinca Goia, Liviu Lucaci, Tamara Creţulescu, Carmen Ionescu, Valentina Zaharia.

Miercuri 7 ianuarie şi 16 ianuarie, la ora 19.30, la Sala Atelier.

Omul care a văzut moartea, un text la fel de actual

Scenă din Omul care a văzut moartea

Senzaţional! Planuri electorale date peste cap într-un oraş de provincie! Din cauza vieţii grele, un cetăţean a încercat să se sinucidă. În ultima clipă, este scos din apă. Salvatorul lui este declarat Omul Zilei. Oraşul îl vrea primar, familia este dezbinată. Politica va învinge dragostea?

Deznodământ tulburător! Informaţii noi arată că povestea a fost doar o farsă. Un impostor a înscenat totul în detaliu. Cine este până la urmă Omul care a văzut moartea şi a bulversat viaţa unui oraş?

Victor Eftimiu, autorul piesei, a scris nu mult, ci imens: 140 de volume, 40 de piese, 200.000 de versuri, 5.000 de articole literare şi a ţinut 1.000 de conferinţe publice. Comedia Omul care a văzut moartea trezeşte şi astăzi interesul pentru că pare ruptă din realitatea imediată. Haimanaua simpatică şi plină de haz, de tip hollywoodian, ajunge pe scena TNB în interpretarea lui Lari Giorgescu, tânărul actor nominalizat la ultima ediţie a Premiilor UNITER la categoria cel mai bun actor (pentru performanţa din D’ale noastre).

„Redimensionând statura şi personalitatea lui Al. Filimon, Costel Constantin propune (…) un «bărbat încă vital» care din blajin şi cvasiresemnat devine împătimit, care îşi dezvăluie în chip neaşteptat noi energii şi noi resurse de demnitate şi luptă pentru a-şi împlini «visul».

De admirat este şi Adela Mărculescu. Actriţa conferă Ralucăi Filimon (rol pe care l-a mai jucat, tot la Naţional, în 1997!) naturaleţe, căldură şi atent nuanţată implicare; o prezenţă ce dezvăluie un bogat evantai expresiv: sinceră preţuire, supunere tăcută, tăcere «diplomatică», tentative de semnalare a erorilor, şi de arbitrare între «pietrele tari» etc.

O compoziţie extrem de minuţioasă şi foarte atent elaborată şi executată ne propune şi Marius Bodochi. În Vagabondul, Lari Giorgescu se remarcă prin eforturile succesive de compoziţie şi prin dezinvoltura cu care alternează măştile. (…) Ipostazele insolenţei Vagabondului cu o aroganţă şi un tupeu ce ating absurdul, ca şi toate schimbările de identitate – atestă o bună energie şi sunt credibile. Iar replicile Vagabondului rostite de Lari Giorgescu rămân vii şi păstrează prospeţimea”, scrie criticul Natalia Stancu.

Regia: Dan Tudor. Muzica: Gabriel Basarabescu. Scenografie: Corina Grămoşteanu.

Cu: Costel Constantin, Adela Mărculescu, Marius Bodochi, Florentina Ţilea, Răzvan Oprea, Lari Giorgescu, Tatiana Oprea.

Spectacolul poate fi văzut în 7 şi 9 ianuarie, la ora 20.00, la Sala Pictura.

Scrisoarea, copie fidelă a realităţii noastre

Mircea Rusu şi Virgil Ogăşanu în Scrisoarea

Un celebru text clasic, acum într-o adaptare liber-schimbistă şi o viziune regizorală ultra-progresistă. O lume „caraghioază” şi „nifilistă” – copie fidelă a realităţii noastre – îşi nutreşte emoţiunile cu politică şi sex. Un spectacol curat Mălăele, o mare comèdie, cum n-a mai văzut Capitala, cu moftangiii şi faliţii ei.

O producţiune în care veţi întâlni persoane însemnate, vestiţi artişti ai scenelor bucureştene.

Aşa cum toate generaţiile au propria lor Scrisoare pierdută, Scrisoarea lui Mălăele poate deveni spectacolul nostru, al celor care, deşi am renunţat la răvăşele pentru blog, iscălim, cu acelaşi curaj nepieritor, „anonim”.

Regia: Horaţiu Mălăele. Scenografie: Maria Miu. Muzica: Răzvan Diaconu.

Cu: Mircea Rusu, Horaţiu Mălăele, Marian Râlea, Mihai Calotă, Virgil Ogăşanu, Marius Rizea, Eduard Adam, Mihai Constantin, Marcelo-S Cobzariu, Raluca Petra ş.a.

Miercuri 7 ianuarie, la ora 20:00, la Sala Studio.

Sinucigaşul, o piesă de un curaj nebun

Dan Puric în Sinucigaşul

O comedie amară, de Nikolai Erdman, pe care au vrut s-o pună în scenă mari regizori ca Meyerhold şi Stanislavski, dar pe care a interzis-o însuşi Stalin. Urmarea? Autorul, un scriitor de geniu, a fost deportat în Siberia şi condamnat să rămână un anonim. După moartea sa, această piesă i-a adus dramaturgului celebritatea internaţională. Sinucigaşul se joacă astăzi peste tot în lume, relansând o întrebare dramatică: viaţa are sens?

Piesa este un rechizitoriu tragicomic la adresa egoismului feroce, o farsă în care viaţa nu face nici două parale, iar moartea este speculată în folosul interesului propriu. Un spectacol de o actualitate şocantă şi dureroasă, despre criza unui om aflat pe valurile crizei societăţii. O piesă de un curaj nebun scrisă în plin totalitarism, un strigăt disperat pentru câştigarea dreptului la şoaptă.

Nikolai Robertovici Erdman, dramaturg şi scenarist rus, s-a născut la Moscova la 16 noiembrie 1900, şi nu în 1902, aşa cum susţin practic toate dicţionarele şi enciclopediile. Piesele sale (Mandatul şi Sinucigaşul), din păcate prea puţin cunoscute la noi, sunt considerate capodopere ale genului şi fac legătura între teatrul satiric al lui Gogol şi teatrul absurdului de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Ca poet, se înscrie în grupul Imaginiştii, curent artistic iniţiat de Serghei Esenin. Semnează scheciuri, vodeviluri şi parodii care sunt jucate pe scenele teatrelor din Moscova.

În 1924 îi încredinţează Mandatul, prima sa piesă, celebrului regizor Vsevolod Meyerhold. Premiera de la Moscova a fost un triumf iar spectacolul s-a jucat de peste 350 de ori în teatrul lui Meyerhold, dar şi în alte oraşe importante din Uniunea Sovietică, şi în Germania sau Japonia.

În 1928 scrie Sinucigaşul, piesă cu o traiectorie artistică zbuciumată. Meyerhold doreşte să pună în scenă şi acest text, dar tentativele lui se izbesc de refuzul categoric al autorităţilor. Nici Teatrul Vahtangov, condus de un alt regizor faimos, Konstantin Stanislavski, nu va reuşi să monteze spectacolul.

Traducere: Maşa Dinescu. Regia, adaptarea, light design: Felix Alexa. Scenografie: Diana Ruxandra Ion.

În distribuţie: Dan Puric, Costel Constantin, Adela Mărculescu, Ileana Olteanu, Marius Bodochi, Marius Manole, Tania Popa, Silviu Biriş, Florentina Ţilea, Andrei Finţi, Lamia Beligan, Rodica Ionescu, Mihai Călin, Răzvan Oprea, Vitalie Bichir, Mihai Cuciumeanu şi copilul Alexandru China.

Spectacolul poate fi văzut în 8 şi 17 ianuarie, la ora 19.30, Sala Studio.

Micul Infern, haz şi ironie

Ilinca Goia şi Liviu Lucaci în Micul Infern

O comedie de Mircea Ştefănescu despre iadul conjugal, aşa cum numim, cei mai mulţi dintre noi, instituţia matrimonială, un spectacol care propune publicului contemporan – pentru care o căsnicie de peste patru decenii poate părea curată utopie – un elogiu al vieţii de familie.

Un text la fel de actual azi, ca la data scrierii lui, în 1948, prin măiestria construcţiei şi a dialogului, prin hazul şi ironia replicilor, Micul Infern este o veritabilă comedie umană. O piesă la care vom afla dacă povara jugului conjugal se suportă mai uşor în trei şi dacă micul infern al căsniciei se poate transforma în Paradis.

Regia şi Ilustraţie muzicală: Mircea Cornişteanu.

Scenografie: Clara Labancz.

Cu: Ileana Stana Ionescu /Rodica Popescu Bitănescu, Ilinca Goia, Liviu Lucaci, Marius Rizea, Dragoş Stemate, Daniel Badale, Fulvia Folosea.

Spectacolul este programat în 8 şi 1 ianuarie, la ora 19.30, la Sala Pictura.

Revizorul, cu o distribuţie colosală

Marius Manole în Revizorul

Un text clasic ale cărui coincidenţe cu zilele noastre sunt uluitoare. Un autor care a cunoscut atât de bine natura umană încât a conferit operei sale un sens universal. Gogol, ca şi Caragiale, vede enorm şi simte monstruos, Revizorul fiind o piesă despre izbitoarea trivialitate a vieţii, despre vulgaritatea omului, despre ipostazele răului absolut, surprins în banalitatea cotidianului.

O comedie neagră, o satiră crâncenă la adresa corupţiei, la fel de feroce pe vremea lui Gogol, ca şi în zilele noastre. Iată de ce Felix Alexa propune o viziune regizorală modernă, o poveste care se petrece în ziua de azi. Un spectacol născut din disperarea de a trăi într-o lume aflată în criză extremă, dar şi un spectacol de un umor caustic, văzut ca singura armă de supravieţuire. O montare cu o trupă redutabilă, avându-i protagonişti pe Marius Manole şi Mihai Constantin, ale căror personaje par să ne spună: De cine râdeţi? De voi râdeţi!

“Revizorul este poate cel mai actual spectacol pe care l-am făcut vreodată. Cel mai direct, cinic şi tragic în acelaşi timp. O comedie neagră despre viaţa noastră gri. Şi asta nu numai pentru că l-am adus cu totul în «eterna şi fascinanta Românie», ci pentru că geniul gogolian ţâşneşte cu forţă din fiecare replică, situaţie, reacţie umană, neliniştindu-ne profund cu actualitatea sa. De fapt, pentru personajele de pe scenă nimic nu-i comic. Dimpotrivă. Tragedia generată de venirea revizorului în control, lucru perceput ca total nefiresc, aruncă oamenii la limita reacţiilor nervoase şi a ridicolului. Fiecare încearcă să se salveze cum poate, iar în astfel de situaţii inventivitatea umană este fără limite. Şi dacă primarul micului oraş în care apare revizorul, venit parcă din neant, ne întreabă la final pe toţi, cei din sală, «De ce râdeţi?», tot el dă răspunsul devastator: «De voi râdeţi!». Şi un fior rece ne străbate, semn că viziunea genială şi fantastică a lui Gogol are încă efect”, mărturiseşte regizorul Felix Alexa.

Scenă din Revizorul

„Asistăm la un spectacol atroce şi hilar, ce stigmatizează vremurile noastre confuze şi consumiste, în care nu se trăieşte şi totul se negociază. (…) Vivisecţia «sindromului minciunii» are dimensiuni groteşti şi fantastice. Textul gogolian, în versiunea lui Felix Alexa şi traducerea Maşei Dinescu – dinamică, vie, remarcabilă prin virtuţile literare şi teatrale -, devine un libret pentru cuvânt, mişcare, cânt, dans, muzică. (…) Aceste operaţii de actualizare a indicaţiilor lui Gogol sunt radicale. Ele compun un ambient teatral kafkian apăsător, populat de personaje în costume cu însemne din cotidianul imediat. În crearea acestui cadru halucinant, expresiv plastic, Felix Alexa a avut în tânăra scenografă Andrada Chiriac un catalizator. (…) Această montare polifonică pune remarcabil în valoare trupa de actori, interpreţi-vedetă, actori consacraţi şi tineri formând o echipă armonioasă. Revizorul este un spectacol-recital pentru Marius Manole-Hlestakov şi Mihai Constantin-Primarul. Două imagini puternice ale exorcizării demonului minciunii. Doi actori care magnetizează scena, performanţa lor artistică propulsându-i în suita marilor interpreţi ai acestor roluri. (…) Felix Alexa este coral şi exploziv în Revizorul. (…) Revizorul de la Naţional – construit în tonuri paroxistice – impresionează prin precizia în detalii, accentele de peniţă în studiul uman al personajelor. (…) Revizorul se anunţă ca un moment de vârf al stagiunii, un spectacol antologic, pe care vi-l recomandăm”, scrie criticul de treatru Ludmila Patlanjoglu.

Scenografie: Andrada Chiriac. Light design: Chris Jaeger. Ilustraţie muzicală: Felix Alexa.

În distribuţie: Marius Manole, Mihai Constantin, Ana Ciontea, Ilinca Manolache, Irina Movilă, Costina Ciuciulică, Claudiu Bleonţ, Mihai Calotă, Istvan Teglas, Marcelo-S Cobzariu, Armand Calotă, Eduard Adam, Lorena Luchian, Ovidiu Cuncea, Axel Moustache, Răzvan Popa, Cosmin Dominte, Natalia Călin, Iuliana Moise, Carmen Ungureanu. Vocea: Mircea Albulescu.

Spectacolul este programat în 9 şi 23 ianuarie, la orele 19.30, la Sala Studio.

Anonimul veneţian, o iubire ca în filme

Ilinca Goia şi Ioan Andrei Ionescu în Anonimul veneţian

Anonimul veneţian,după Anonimo veneziano de Giuseppe Berto, este o scurtă şi ultimă întâlnire între doi oameni care au cunoscut, de tineri, marea dragoste unul în braţele celuilalt şi pe care viaţa, cu meandrele ei imprevizibile, i-a separat. Se regăsesc pentru o zi. O trăiesc cu intensitatea unei vieţi întregi. Două firi pătimaşe, imprevizibile, prinse într-o iubire ca-n filme şi un final mai presus de o… moarte la Veneţia; pe ei nimic nu-i poate despărţi, dincolo de toate despărţirile…

„Ion Caramitru ilustrează teatral fiecare moment urmărind studiul exploatării profunde a capacităţii de trăire sinceră a actorilor pentru fiecare situaţie. Urmăreşte şi consolidarea credibilă a relaţiei dintre cei doi, dublată şi prin dezvoltarea unui suspans al acţiunii.”

Coordonator: Ion Caramitru. Asistent coordonator: Patricia Katona. Scenografie: Florilena Popescu Fărcăşanu. Ilustraţie muzicală: Vasile Manta.

Cu: Ilinca Goia şi Ioan Andrei Ionescu.

Spectacolul poate fi văzut în 9 şi 10 ianuarie, la ora 20.00, la Sala Atelier.

Idolul şi Ion Anapoda, un spectacol de neratat

Dan Puric şi Ileana Stana Ionescu în Idolul şi Ion Anapoda

O comedie amară despre căutarea fericirii, scrisă de unul dintre cei mai importanţi dramaturgi interbelici, G.M. Zamfirescu. Eroul piesei, un subtil raţionalist, îşi construieşte personalitatea prin iubire, delicateţe şi printr-o încredere neclintită în puritatea valorilor morale.

“Duceţi-vă să vedeţi acest cuceritor spectacol! Veţi pleca încântaţi de ritmul şi umorul special pe care Ion Cojar îl imprimă acestei dulci-amare comedii. Veţi avea palmele încinse de atâta aplaudat! Cum să nu-l aplauzi pe Dan Puric – el e Ion cel Anapoda, desigur! -, care şi cu acest rol ne demonstrează că se joacă, precum un veritabil magician, cu harul lui, scoţând la iveală, cu fiecare rol pe care-l creează, alte şi alte scânteieri de inteligenţă, de spirit, de haz, de originalitate”.

Regia: Ion Cojar. Scenografie: Liliana Cenean, Ştefan Caragiu.

Cu: Dan Puric, Ileana Stana Ionescu, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Irina Cojar, Silviu Biriş, Alexandru Hasnaş, Afrodita Androne, Erika Băieşu.

Puteţi viziona acest spectacol în 10 ianuarie, la ora 19.30, la Sala Studio.

Bârfe, zvonuri şi minciuni, în ritm de comedie

Cecilia Bârbora şi Silviu Biriş în Bârfe, zvonuri şi minciuni

O întâmplare bizară se petrece în casa viceprimarului New York-ului, chiar la aniversarea căsătoriei. Crimă? Tentativă de sinucidere? Sau şi una, şi cealaltă? Misterul trebuie elucidat pe loc de către invitaţii la petrecere, orice scurgere de informaţie le-ar pune în pericol cariera.

Suntem martorii unei situaţii atât de grave încât suspansul se amplifică, spaima devine comică, umorul erupe.

Cu o acţiune construită în stilul filmelor poliţiste, dar în ritm de comedie, piesa lui Neil Simon, celebrul scenarist şi dramaturg american, pare desprinsă din realitatea imediată. Dacă vă sună cunoscută ştirea că „un personaj” a încercat să se sinucidă, iar glonţul doar i-a atins urechea, este o simplă coincidenţă… Orice asemănare cu personaje din viaţa reală este pur întâmplătoare.

Regia şi Ilustraţie muzicală: Ion Caramitru. Decor: Cătălin Ionescu Arbore. Costume: Liliana Cenean.

Cu: Monica Davidescu, Marius Bodochi, Cecilia Bârbora, Silviu Biriş, Rodica Ionescu, Armand Calotă, Oana Ioachim, Florentina Ţilea, Gavril Pătru, Victoria Dicu, Dorin Andone.

Duminică, 11 ianuarie, la ora 19.30, la Sala Studio.

Piesă pentru frate şi soră

Ioana Mărcoiu şi Istvan Teglas în Piesă pentru frate şi soră

„Voi nu o cunoaşteti pe Rose şi nu o veţi putea cunoaşte decât prin intermediul operei mele. De aceea o voi aşeza pentru voi în raftul de cărţi, sau pe scena teatrului”, scria dramaturgul Tennessee Williams.

Între temele piesei regăsim claustrofobia, izolarea şi bolile mentale. Doi actori, Clare şi Felice, la fel ca şi personjele pe care le joacă, nu reuşesc, oricât se străduiesc, să se elucideze pe ei înşişi şi să evadeze din starea lor mentală deteriorată. Spectatorii se confruntă la rândul lor, în timp ce privesc „Piesa celor 2 personaje” cu adevărurile întunecate a ceea ce înseamnă să fie oameni.

“O iluzie fără o iluzie, o piesă fără scenariu, o frântură de adevăr fără discernământ”, afirmă Iris Spiridon, regizoarea spectacolului.

Scenografie: Cristina Milea.

Cu: Ioana Mărcoiu şi Istvan-Lajos Teglas.

Data premierei: 29.11.2014

Duminică 11 ianuarie, la ora 20.00, la Sala Mică.

Teatrul Naţional pentru copii

Teatrul Naţional pentru copii

Teatrul Naţional pentru Copii, proiect iniţiat de Fundaţia Abracadabra, condusă de actorul Marian Râlea, în parteneriat cu Teatrul Naţional din Bucureşti, este locul unde copiii urcă pe scenă şi devin eroii cei buni şi frumoşi ai basmelor. Ca într-o adevărată magie, “înarmaţi” cu doar câteva elemente de costum şi de decor, ei învaţă să-şi înfrângă teama şi să lupte vitejeşte cu duhurile rele, cu forţele cele întunecate din poveştile românilor, de ieri şi de azi.

Înarmaţi cu multă fantezie şi poftă de joc, dar şi cu o recuzită neaşteptată, urcând pe scenă şi învingându-şi teama, micuţilor actori li se oferă şansa ca, la capătul premierei să concureze pentru un rol special, erou de poveste. În lumea magică a teatrului şi a copilăriei, totul este permis. Poţi să lupţi cu forţele rele, ţinând în mână un balon pe post de sabie, şi să le învingi, pentru că la Teatrul Naţional pentru Copii Binele triumfă întotdeauna prin luptă dreaptă.

Fiind vorba numai despre spectacole interactive, copiii trebuie să ştie că există câte un rol pentru fiecare dintre ei şi, odată cu evoluţia poveştii, apare şi şansa de a fi învingător. De-a lungul stagiunii, toţi copiii vor urca pe scenă şi vor deveni Eroi în nemuritoarele basme ale românilor.

Magicianul: Marian Râlea.

Buna Poveştilor: Adina Cristescu. Clovnul: Florin Pârvu. Eroi de poveste: Copiii din public.

Duminică, 11 ianuarie, la ora 11.00, la Sala Media.

ICR Berlin prezintă spectacolul Amalia respiră adânc cu prilejul Zilei Culturii Române

Anca Hanu în Amalia respiră adânc

Ziua Culturii Române va fi sărbătorită la Berlin prin reprezentaţia piesei de teatru Amalia respiră adânc de Alina Nelega, cu actriţa Anca Hanu, în regia lui Tudor Lucanu.

Spectacolul, prezentat în limba română, cu supratitrare în germană, va avea loc la sediul Institutului Cultural Român Berlin, în data de 15 ianuarie 2015, cu începere de la ora 19.00.

Şi în 2014, ICR Berlin a serbat Ziua Culturii Române cu o piesă de teatru, Marea iubire a lui Mihail Sebastian cu Rodica Mandache şi Marius Manole, care a fost prezentată în premieră în Germania şi care s-a bucurat totodată de aprecierea publicului.

Monodrama Alinei Nelega prezintă în chip uneori tragic, alteori comic, episoade din viaţa Amaliei, care a traversat abulică toată perioada ceauşistă, de la începuturi până la maxima ei întunecime şi a ajuns în epoca nouă a libertăţii, pentru ea la fel de confuză. Pioniera de odinioară – bucuroasă că a scăpat de guvernanta nemţoaică, de lecţiile de pian, de orele de franceză – trece de la o vârstă la alta, marcată şi bulversată de pierderile din viaţa ei. Traumele nu o aduc însă în postura celei ce-şi plânge de milă, ci, dimpotrivă, personajul îşi păstrează de la început până la sfârşit un fantastic curaj şi o fermecătoare candoare.

Textul Alinei Nelega nu respinge trecutul, ci îl pune sub lupa atentă a prezentului, reconstruind teatral realităţile ultimilor 50–60 de ani de istorie naţională. Piesa reuşeşte „să provoace râsul sau măcar zâmbetul acolo unde circumstanţele sunt de-a dreptul dramatice, dar şi invers, să dezvolte un sens al tragicului în momente care, la primă vedere, sunt mai degrabă comice. Acest stil eroi-comic face din Amalia un personaj viu, credibil, iar textului îi conferă realmente ritmul unei respiraţii”, scrie Eugenia Anca Rotescu.

Alina Nelega este unul din cei mai apreciaţi dramaturgi români, lucrările sale dramatice devenind spectacole de mare succes, atât la public, cât şi la critică. Piesele sale au fost traduse în engleză, germană, franceză, maghiară, poloneză şi rusă şi au fost jucate pe numeroase scene de teatru din România, Ungaria, Marea Britanie, Elveţia, Germania şi SUA. A colaborat cu Teatrul Bush din Londra şi cu teatrul Lark dinNew York.

În 2000 şi 2013 aobţinut premiul UNITER pentru cea mai bună piesă a anului, pentru piesele www.nonstop.ro, respectiv Trafic.

Anca Hanu este angajată a Teatrului Naţional Cluj-Napoca din anul 2006. A obţinut Premiul Special la Festivalul Comediei Româneşti de la Bucureşti, 2014, pentru rolul din Sânziana şi Pepelea, a fost nominalizată pentru cea mai bună actriţă în rol secundar, rolul Sirena, la Festivalul Internaţional de Teatru Atelier, ediţia a XX-a, Baia Mare, şi pentru Premiul de debut la Galele UNITER (rolul Grace din Purificare de Sarah Kane, 2007).

Pentru rolul său din Amalia respiră adânc, actriţa Anca Hanu a obţinut anul acesta Premiul pentru cea mai bună actriţă la Festivalul de Teatru Scurt de la Oradea.

Tudor Lucanu a regizat spectacole de teatru precum Amalia respiră adânc, Teatrul Naţional Cluj-Napoca, Eşti un animal Viskovitz, Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea, Barrymore, Teatrul Naţional Cluj-Napoca, Bravul nostru Micşa, Teatrul Naţional Cluj- Napoca, California Suite, UNATC, Bucureşti, Poarta, Teatrul Naţional Cluj-Napoca, Soţia mea, Shakespeare, Teatrul Naţional Cluj-Napoca.

Anul teatral 2015 începe în forţă la Teatrul Naţional Radu Stanca din Sibiu

Oscar şi buni Roz

Teatrul Naţional Radu Stanca urează tuturor prietenilor şi spectatorilor La mulţi ani! şi declară deschis anul teatral 2015! Actorii TNRS revin pe scenă începând din 8 ianuarie, în primele 4 zile fiind programate unele dintre cele mai de succes spectacole ale stagiunii: Oscar şi buni Roz, Marat/Sade, De ce Hecuba?! şi Încurcă-i drace.

Joi, 8 ianuarie, la ora 19.00, sunteţi invitaţi să începeţi anul alături de actorii teatrului, asistând la o reprezentaţie de excepţie: Oscar şi buni Roz, cu Diana Fufezan, cel mai potrivit spectacol pentru a rămâne încă puţin în atmosfera tandră a Sărbătorilor. Diana Fufezan prezintă în acest spectacol o poveste tulburătoare, după cunoscutul text semnat de Eric Emmanuel Schmitt. Cu Buni Roz pe post de ghid, Oscar, un băieţel de zece ani, parcurge printre râsete şi lacrimi itinerarul emoţionant al tuturor vârstelor şi experienţelor umane, îmbogăţite de imaginaţia lui care îmbracă realitatea în haina miraculosului. Spectacolul va avea loc la Sala Studio.

Marat/Sade. Foto Dragoş Dumitru

Weekendul începe cu una dintre cele mai noi producţii ale teatrului: Marat/Sade, în regia lui Charles Muller. Închis în azilul de boli mintale Charenton, Marchizul de Sade pune în scenă o piesă despre ultimele ore din viaţa lui Jean-Paul Marat, unul dintre cei mai radicali scriitori şi politicieni ai Revoluţiei Franceze, alături de pacienţii şi deţinuţii politici închişi în azil. Lumea acestei piese dezvăluie nebunia lumii în care trăim, şi se pune întrebarea fundamentală: cine este cu adevărat nebun? Bolnavii sau cei care deţin puterea… şi abuzează de ea? Reprezentaţia va avea loc vineri, 9 ianuarie, ora 19.00, la sala Teatrului Naţional Radu Stanca.

Scenă din De ce Hecuba?! Foto Sebastian Marcovici

Sâmbătă, 10 ianuarie, este ziua dedicată spectacolului De ce Hecuba?!, de Matei Vişniec, o punere în scenă în cheie modernă, ce dă naştere unor întrebări fundamentale. În regia Ancăi Bradu şi scenografia lui Mihai Păcurar, se dezvăluie lumea spectaculoasă a Antichităţii şi un personaj feminin de dimensiuni apocaliptice, Hecuba, Mama care are curajul să ceară socoteală zeilor care controlează viaţa şi moartea copiilor săi. Hecuba e obligată să retrăiască la temperatura extazului fiecare episod memorabil din viaţa ei de mamă şi regină. De ce de la căderea Troiei când Hecuba şi-a pierdut 19 copii în focul luptelor, şi până acum, nu s-a schimbat de fapt nimic? Un spectacol pe care nu-l veţi uita uşor.

Încurcă-i drace, o comedie spumoasă. Foto Sebastian Marcovici

Duminică, 11 ianuarie, la ora 19.00, este timpul pentru comedie! Spectacolul Încurcă-i drace este o succesiune de răsturnări de situaţie dintre cele mai neaşteptate, cu hohote de râs garantate. Având la bază o reţetă aparent simplă, regia lui Şerban Puiu se remarcă prin precizia aproape mecanică a derulării scenelor în care actorul este pus în prim-plan, într-un joc plin de forţă. Acţiunea spectacolului se desfăşoară într-un hotel londonez, unde ministrul Richard Willy îşi dă întâlnire cu secretara unui lider din opoziţie, deşi ar trebui să participe la o sesiune parlamentară importantă. Situaţia acestora devine una complicată pentru că în cameră descoperă cadavrul unui bărbat…

Descoperă magia iernii într-un spectacol unic la Teatrul Gong din Sibiu!

Crăiasa Zăpezii

Teatrul pentru Copii şi Tineret Gong din Sibiu prezintă duminică, 11 ianuarie, ora 11.00, şi sâmbătă, 24 ianuarie, ora 18.00, spectacolul Crăiasa Zăpezii după basmul lui Hans Christian Andersen.

Teatrul Gong propune în acest sezon un spectacol de animaţie unic, în care cei mici sunt invitaţi să descopere aventura unei fetiţe într-un tărâm magic, cu personaje fantastice. Bazată pe una dintre cele mai frumoase poveşti scrise de Hans Christian Andersen, producţia aduce în prim-plan ţinuturile îngheţate ale Crăiesei Zăpezii şi ale alaiului ei în lupta dintre bine şi rău.

Din distribuţia spectacolului fac parte actorii Claudia Stühler, Angela Páskuy, Adrian Prohaska, Jenö Major, Monica Baldea, Raluca Pavel, Barbara Crişan, Daniela Dragomir, Nicolae Suciu şi Gabriela Mitrea. Spectacolul poartă semnătura regizorului Oana Leahu, a scenografului Maria Bodor şi a muzicianului Tiberiu Jurju.

Începutul acestui an mai aduce pe scena Teatrului Gong din Sibiu alte patru spectacole printre care Prinţesele Spion, după un text original de Elena Vlădăreanu, în regia lui Robert Bălan, (sâmbătă, 17 ianuarie, ora 18.00), Frumoasa şi Bestia în regia lui Bogdan Drăgulescu (duminică, 18 ianuarie, ora 11.00), Sarea-n bucate în regia Mihaelei Grigoraş (duminică, 25 ianuarie, ora 11.00) şi Aventurile lui Pinocchio în regia Lilly Krauss Kálmar (sâmbătă, 31 ianuarie, ora 18.00).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.