Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, însoţit de ministrul Culturii, Françoise Nyssen, a inaugurat aseară noua ediţie a Salonului Cărţii de la Paris, “într-un vals perfect de selfies si de strângeri de mână”, după aprecierea presei franceze.
Cu câteva ore înainte de sosirea sa la Livre Paris, Palatul Élysée a publicat un comunicat în care se afirma că Preşdintele nu va vizita pavilionul Rusiei, ţara Invitată de Onoare, din cauza tensiunilor diplomatice cu Moscova în urma otrăvirii fostului spion Sergueï Skripal, în Marea Britanie.
Tensiunea inaugurării a fost întreţinută şi de revendicările socio-economice din sectorul cărţii, în care corectorii relevau “salariul de mizerie” şi o “negare a drepturilor lor”, precum şi de o polemică editorială, determinată de confirmarea de către Antoine Gallimard a reeditării pamfletelor anti-semite ale lui Céline.
Inaugurarea s-a desfăşurat, cu toate acestea, într-o atmosferă calmă şi cu o primire cordială a preşedintelui.
“Gustări pe mesele acoperite cu feţe de masă albe, băuturi alcoolizate, cărţi colorate… Totul era gândit pentru a fermeca şi a atrage ochii cuplului Macron. Toţi editorii prevăzuseră un cadou pentru preşedinte”, relatează Le Figaro.
La standul Gallimard, a fost pregătit un bufet rusesc cu piroşki umplute cu carne, cu varză şi cu ton. Se evidenţiau două texte inedite şi o biografie a lui Jürgen Habermas.
La standul editurii École des loisirs s-a optat mai curând pentru De ce există inegalităţi între bărbaţi şi femei (Pourquoi y a-t-il des inégalités entre les hommes et les femmes) de Soledad Bravi, ştiindu-se că Brigitte Macron “este sensibilă la acest subiect” după cum a precizat Nathalie Brisac, responsabil cu comunicarea al editurii. Ideea a funcţionat, doamna Macron plecând cu un exemplar al cărţii.
Editura Livre de Poche a propus o nouă ediţie a Simfoniei Pastorale a lui André Gide, dar şi Petit Pays de Gaël Faye, Les Révolutions de Jacques Koskas de Olivier Guez, sau Une mémoire infaillible de Sébastien Martinez, o carte cuprinzând tehnici menite să dezvolte memoria.
La cunoscuta editură Actes Sud, îndrăgită de Françoise Nyssen, i s-a atras atenţia preşedintelui asupra volumului La poésie à l’épreuve de soi de Sophie Nauleau, subliniindu-se că “poezia schimbă cu totul viaţa”.
Oferta de carte a Salonului este pletorică, eclectică şi romantică, după chipul şi asemănarea librarilor şi a publicului. Pe aleile dintre standuri, vizitatorii îşi făceau semn la trecerea VIP-urilor. În cortegiul personalităţilor s-a aflat şi scriitorul şi animatorul de televiziune francez Grishka Bogdanov, cu descendenţă şi lucrări de vulgarizare a ştiinţei de multe ori controversate.
Publicul a oscilat de la un stand la altul în acel ocean de cărţi, încercând să rămână în siajul grupului prezidenţial şi să surprindă ceva din discuţiile preşdintelui cu editorii de la Glénat, Assimil, Delcourt, Casterman, École des Loisirs, Albin Michel, Livre de Poche şi mai ales cu Antoine Gallimard.
Dintre cărţile care au atras atenţia vizitatorilor în această primă seară, sunt menţionate Les Orphelins du Raj de Jane Gardam, Tous des oiseaux de Wajdi Mouawad, L’Encyclopédie des mamies de Eric Veillé, Rouge de soi de Babouillec, 1917, l’année qui a changé le monde de Jean-Christophe Buisson şi Les joies d’en bas de Nina Brochman, un eseu despre vagin…
Destul de târziu, Preşedintele Franţei s-a pregătit de plecare. “Am dorit să inaugurez acest Salon împrenă cu ministrul Culturii pentru a vorbi din nou despre locul cărţii în ţara noastră. Ultimele cifre arată o mare vitalitate a editurilor franceze”, a explicat el presei.
La câteva zile după anunţarea reformei bibliotecilor de către Françoise Nyssen şi cu puţin timp înainte de discursul său despre Francofonie pe care îl va ţine marţi la Academie, Emmanuel Macron a dorit să-şi afirme dragostea pentru limba franceză şi pentru lectură în general. Apoi, după ce a subliniat că a întâlnit “mai mulţi autori şi mai mulţi traducători ruşi”, el a revenit la problemele internaţionale: “Am hotărât, ţinând cont de contextul internaţional, să nu merg la pavilionul Rusiei, în semn de solidaritate cu prietenii noştri britanici”. Dar, a afirmat el în continuare, “voi continua dialogul cu intelectualii, cu scriitorii ruşi, cu societatea civilă rusească, toţi cei care fac forţa acestui popor, inteligenţa lui şi care, de altfel, se opun uneori cu mult curaj împotriva tuturor exceselor regimului la putere”.
“Vladimir Putin este prevenit: în această seară cel puţin, Emmanuel Macron îi preferă preşedintelui rus pe Tolstoi şi Dostoievski”, conclude Alice Develey
Au fost invitaţi peste 40 de scriitori ruşi la Livre Paris, printre care Zahar Prilepin, politician controversat, dar şi un scriitor considerat printre cei mai buni ai generaţiei sale, Natalia Soljeniţîn, soţia autorului Arhipeleagului Gulag, dar şi reprezentanţi ai tinerei literature ruse, autori de romane, dar şi de literatură pentru tineret, romane poliţiste, science-fiction, poezie şi chiar bandă desenată, sector încă embrionar în Rusia.
“Interesul pentru literatura rusă n-a fost umbrit de ceea ce se aude altfel despre Rusia”, aprecia Marie Renault, fondatoarea editurii Macha Publishing, citată de Hufington Post.
Astăzi există în Franţa câteva edituri specializate în literatura rusă, unele pro Putin, altele fără etichetă politică. Una dintre cele mai importante, fondate în 2015, este Louison Edition, care a cumpărat librăria Globe, celebra librărie rusă din Paris cu ambiţia de a crea un “pol cultural rusesc în Franţa”. Acestora li se adaugă secţiile ruse ale unor edituri ca Actes Sud sau Gallimard.
Dimensiunea politică a delegaţiei ruse la Livre Paris a fost subliniată de scriitoarea şi jurnalista Galia Ackerman: “De exemplu, scriitorul rus Zahar Prilepin, care din 2014 luptă alături de separatiştii pro-ruşi (din Ucraina), participă la 6 întâlniri, în timp ce mai mulţi scriitori care se opun regimului Putin n-au fost invitaţi, iar Ludmila Uliţkaia, deşi invitată, nu face parte din delegaţia oficială”.
Începând de astăzi, Livre Paris este deschis pentru public, iar pariurile editorilor vor fi câştigate sau nu. În mod sigur însă, iubitorii cărţii, aparţinând ea fie beletristicii, fie non ficţiunii, vor fi în câştig.
Asa, deci.
La ultimul targ de carte din Bucuresti am avut si noi „rEvendicari socio-economice”intre niste edituri dintre care a dlui Liiceanu era tare vocala, dar francezii palesc pe langa noi,acei corectori nemultumiti.Caci, dl Bot, s-a facut foc si para legat de o carte daca nu ma insel a dlui Voiculescu Dan si a executat un scenariu caracteristic dansului de la un timp:in templul culturii si Liiceanu si Bot, s-au manifestat clar ca „oameni d ecultura”
Francezii ce-au facut ?Au adus o delegatie ruseasca de 40 de insi dintre care Zahar Prilepin, separatist rus in Ucraina, au trecut usor peste Antoine Gallimard cu reeditărea pamfletelor anti-semite ale lui Céline.In fine de la carte despre vagin si i s-a atras atenţia preşedintelui asupra volumului La poésie à l’épreuve de soi de Sophie Nauleau, subliniindu-se că “poezia schimbă cu totul viaţa”. „Volumul d epoezie”nu este poezie ci eseuri ale autoarei ce ainventat expresia poezia calvarului meu,aceasta doctor in lit.franceza emitand o cugetare adanca-cea mai nobila cucerirea a calului este femei- si scriind diverse, are o poza facand figura denumita”podul”chiar pe un pod etc.In fine, regasim ambitia Frantei de a tutela cultura -universala-deschisa tuturor experimentelor etc.In prea democratic aFranta si-a gasit si domana Macron”egalitatea”desi e mai egala decta sotul dandu-i ceva decenii avans.
Una peste alta, francezii au intinse mese cu fete de masa albe, u mancat, gustat, discutat civilizat,nimeni nu i-a acuzat de una alta, de antisemitism sau rusofilie,COMUNISM, kgb, desigur obolul s-a platiti politic fata de putin, care nu paote fi un bolovan in fata dorintei lui mAcron de a fi ininte mecena tuturor,el Franta si Parisul.nE PLACE SAU NU,NU S-AU DENIGRAT,INCAIERAT,CE AU EI IN TARA LOR,II PRIVESTE.