Disperare şi neputinţă. După ore nesfârşite, Catedrala Notre-Dame era devastată. Creştinii s-au adunat să fie împreună, au plâns, au cântat şi s-au rugat într-o seară extrem de tristă. A ars un simbol al naţiunii franceze şi al europenismului. Televiziunile din întreaga lume au arătat amploarea acestei tragedii.
Simbolul Parisului, monumentul cel mai vizitat din Europa, s-a transformat în cenuşă.
Franţa este în genunchi de durere.
“Notre-Dame de Paris, un monument în inima a 850 de ani”, titrează Le Figaro unul dintre articolele despre devastatorul incendiu de aseară.
Catedrala Notre-Dame din centrul Parisului a fost cuprinsă luni de flăcări, într-un incendiu puternic care a distrus celebrul monument parizian. Flăcările au mistuit acoperişul catedralei vechi de secole. Un nor imens de fum s-a împrăştiat deasupra oraşului, iar cenuşa s-a răspândit pe o suprafaţă întinsă.
Focul de la catedrală a fost declarat la ora 18:50 ora locală (16:50 GMT) pe acoperişul clădirii.
Pericolul incendiului de la catedrala Notre-Dame din Paris a fost eliminat, dar încă nu se ştie cum va rezista structura edificiului, a declarat azi dimineaţa Laurent Nunez, secretar de stat în Ministerul de Interne al Franţei.
„La ora 08:00 se întruneau experţi, arhitecţi ai construcţiilor din Franţa pentru a încerca să stabilească dacă structura este stabilă şi dacă pompierii pot intra pentru a-şi continua misiunea”, a informat Nunez presa.
Notre-Dame de Paris nu este numai o catedrală, dintr-o epocă în care oamenii priveau spre cer. Este casa, arca istoriei Franţei. Este o parte inestimabilă a acestei ţări, devastată de flăcări. Eşuată pe firul apei, către mijlocul Senei, ea este „corabia pe care ne putem îmbarca ca să călătorim în afara timpului”, scria François Mauriac. Ea îşi întinde majestatea de-a lungul drumurilor, pe barje, şi îşi înalţă cu graţie arcele acoperişului.
Văzut de jos, blocul de calcar alb aliază forţa şi rafinamentul. Turnurile, deşi inegale, întretaie într-un perfect echilibru marea galerie. Ele se ridică, masive, pe cerul cenuşiu al Parisului.
“Dacă toate drumurile duc la Roma, ele pleacă de la Notre Dame”, exclama Monseniorul Patrick Jacquin, energicul ei rector.
20 de milioane de călători se plimbă în fiecare an prin faţa ei.
Cauza dezastrului este încă necunoscută, dar sunt câteva supoziţii, iar autorităţile îşi continuă ancheta. Incendiul masiv care a afectat catedrala Notre-Dame a distrus acoperişul şi turla, dar zidurile exterioare şi cele două clopotniţe nu s-au prăbuşit.
Povestea construirii catedralei a început în secolul al XII-lea, din inițiativa episcopului Maurice-de-Sully. Piatra de temelie a fost pusă de Papa Alexandru al III-lea în 1163. Construcţia s-a încheiat după 180 de ani.
Cu un interior impozant – 130 de metri lungime, 48 lăţime şi 35 de metri înălţime – Notre-Dame putea primi până la 10.000 de persoane. Inima spirirtuală a Franţei s-a aflat deseori în pericol în cele aproape nouă secole de existenţă. Afectată de mai multe incendii în timpul Revoluţiei Franceze, Catedrala a fost apoi vândută unui comerciant care nu a îndrăznit s-o demoleze făcând loc unor noi construcţii.
În 1831, când a fost publicat celebrul roman al lui Victor Hugo, Notre-Dame de Paris, catedrala era în ruină. Publicarea cărţii a atras atenţia generală asupra monumentului şi a dus la decizia de demarare a campaniei de restaurare. În 1844, în urma unui concurs, a fost ales proiectul de reabilitare propus de Viollet-le-Duc. În iulie 1845, a fost adoptată o lege pentru restaurarea catedralei. Lucrările s-au încheiat după mai bine de două decenii.
Romanul lui Victor Hugo a inspirat studiourile Walt Disney să producă desenul animat Cocoşatul de la Notre Dame, lansat în 1996. Doi ani mai târziu, a avut loc premiera la Paris, continuând cu un incredibl succes în întreaga lume, a musicalului lui Riccardo Cocciante, Notre-Dame de Paris.
Majoritatea tezaurelor catedralei au putut fi salvate, mai ales Tunica Sfântului Ludovic şi Coroana de spini, care sunt depozitate momentan la primărie. Un adevărat lanţ uman s-a mobilizat până târziu în noapte.
„Vom reconstrui Notre-Dame”, a promis preşedintele francez, Emmanuel Macron, după incendiul care a devastat catedrala simbol al arhitecturii gotice, suscitând o vie emoţie în Franţa şi în lumea întreagă, relatează AFP.
„Ce este mai rău a fost evitat, chiar dacă bătălia încă nu a fost câştigată complet”, a declarat şeful statului, vizibil emoţionat, în apropierea catedralei devastate.
Probleme peste probleme
Sute de oameni aflaţi pe podurile din jurul Notre Dame priveau şocaţi cum flăcările înghit faimoasa catedrală. Fotografii şi videoclipuri de pe social media arată acoperişul clădirii gotice vechi de 850 de ani acoperit de flăcări, eliberând un nor de fum imens deasupra oraşului.
După primele informaţii, corpul orgii n-a ars, dar starea tubulaturii este îngrijorătoare, dat fiind căldura degajată de incendiu, apa deversată pentru stingerea lui şi infiltraţiile de cenuşă. Va trebui, desigur, să fie depozitată orga, unul dintre cele mai majestuoase instrumente sacre din Europa, cu cele cinci claviaturi şi cele aproape 8.000 de tuburi, în vederea restaurării.
Construită începând din secolul al XV-lea, orga s-a îmbogăţit progresiv şi a atins în secolul al XVIII-lea dimensiunea actuală. A traversat Revoluţia Franceză fără stricăciuni, “graţie, desigur, interpretării muzicii patriotice”. În 2014, a avut loc ultima ei restaurare. Tuburile sunt fabricate dintr-un aliaj de cositor şi plumb, care nu suportă căldura şi variaţiile de umezeală.
Relicve inestimabile au avut şansa să fie transportate departe de acest dezastru, în pofida violenţei incendiului, care a distrus în mare parte acoperişul catedralei care adăpostea numeroase opere de artă. Dar alte opere s-ar putea să fi dispărut, cum ar fi “marile tablouri” din secolele XVII şi XVIII. Specialiştii sunt îngrijoraţi şi pentru vitralii.
Relicve inestimabile pentru catolici
Primul semn de speranţă îl dă salvarea, deja amintită, a Tunicii Sfântului Ludovic şi a Coroanei de spini, două relicve inestimabile pentru catolici. Coroana de spini, prezentată doar ocazional, în zilele de vineri din Postul Mare, este cea pe care soldaţii romani ar fi pus-o pe capul lui Iisus pentru a-şi bate joc de el înaintea Crucificării. Conservate la Sainte Chapelle înaintea Revoluţiei, relicvele au intrat în tezaurul de la Notre-Dame, începând din 1806. O scemă a Patimilor pe care catolicii o comemorează chiar în această Săptămână Sfântă.
Alte opere de artă, reunite în sacristie, au putut fi salvate de flăcări, dar deocamdată nu există un bilanţ oficial.
În afara Coroanei, Notre-Dame păstrează alte două relicve ale Patimilor lui Christos: o bucată din Cruce, rămasă intactă, cât şi un piron al Patimilor. De altfel, trei relicve erau adăpostite în cocoşul care surmonta fleşa ce s-a năruit ieri noapte: o porţiune a Sfintei Coroane de spini, o relicvă a Sfântului Denis şi una a Sfintei Genevieva.
În ceea ce priveşte „marile tablouri”, sunt amintite cele de mai mulţi metri oferite catedralei în fiecare an, din 1630 până în 1707 (exceptând 1683 şi 1694) de către corporaţiile orfevrilor din Paris. Existau în total 76, dintre care 13 sunt încă prezentate publicului la Notre Dame. Printre ele, un Sfântul Petru vindecând bolnavii şi o Convertire a Sfântului Pavel de Laurent de la Hyre, un Crucifix al Sfântului Andrei şi o Lapidare a Sfântului Étienne de Charles Le Brun.
Aceste tablouri, erau etalate în arcadele navei, corului şi deambulatoriului şi în capelele prezentând viaţa apostolilor. Ieri nu se ştia încă soarta unor opere ca Bunavestire de Jean Jouvenet (1716) şi Sfântul Toma de Aquino de Antoine Nicolas (1648).
Cele 16 statui de aramă care decorau fleşa catedralei, reprezentându-i pe cei 12 Apostoli şi cei patru Evanghelişti, au fost, în schimb, salvate. Ele fuseseră desprinse de pe socluri, cu câteva zile în urmă, pentru a fi restaurate.
Vitraliile, sub semnul intrebarii
Mai multe incertitudini privesc vitraliile Catedralei. Sub efectul căldurii incendiului şi al căderii şarpantei, părţi din medalione s-ar putea să fi fost distruse, ca şi plumbul care leagă plăcile de sticlă. Philippe Marsset, vicarul general al Arhidiocezei Parisului, a intrat printre primii în catedrală ieri noapte şi a descris scenele de “bombardament” şi “vitraliile explodate”. Rozeta de pe faţada de nord pare să fi fost cruţată.
Vitraliile care reprezintă Florile Paradisului au fost construite în secolul al XIII-lea şi renovate de mai multe ori. Rozasele de nord şi de sud, sunt cele mai mari, cu un diametru de 13 metri. În ele sunt reprezentaţi, în medalioane, profeţi, îngeri, regi, scene din vieţile sfinţilor… Ele au în centru, respectiv, Madona, Copilul Iisus şi Christ în majestate.
În interiorul catedralei, în mijlocul dărâmăturilor, Crucea a supravieţuit. Ea pare intactă. Dureroasă şi luminoasă în acelaşi timp. Victorioasă asupra răului. În apropiere, se află Fecioara.
Câteva elemente ale altarului par, de asemenea, să fi fost cruţate. Crucea a rămas în picioare. Un simbol, pentru abatele Grosjean, preotul Diocesei Versailles. La fel, statuile altarului principal, reprezentând Coborârea de pe cruce şi Punerea în mormânt, ca şi statuile îngenuncheate ale lui Ludovic al XIII-lea şi Ludovic al XIV-lea.
Patru sculpturi, în greutate de 40 de kilograme fiecare- lucrate de mari maeştri ai epocii, au scăpat de furia focului. În urmă cu câteva săptămâni au fost duse la Torino în Palazzo Madama.
“Loc ce simbolizează Parisul”.
Primarul oraşului Paris, Anne Hidalgo, a ajuns la faţa locului imediat după izbucnirea incendiului, deplângând pierderea unui “loc ce simbolizează Parisul”.
Invitată pe France Inter, Anne Hidalgo a propus organizarea unei conferinţe internaţionale a donatorilor. Ea a afimat că Primăria oraşului va contribui la restaurarea catedralei răvăşite de incendiu, şi rămasă fără celebra sa turlă.
„Notre-Dame de Paris aparţine întregii umanităţi. A inspirat atât de mulţi scriitori, pictori, filosofi şi vizitatori din toată lumea. Ce seară tristă! Ce regretabil! Împărtăşesc emoţiile cu naţiunea franceză, care sunt şi ale noastre”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
”Urmăresc minut cu minut incendiul căruia i-a căzut pradă Notre-Dame din Paris”, a adăugat politicianul luxemburghez.
Notre-Dame a întregii Europe
Preşedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, s-a referit la tragicul incident prin intermediul profilului său de pe reţeaua socială Twitter: „Notre-Dame de Paris este Notre-Dame a întregii Europe”, a scris Tusk în limba franceză luni seara. „Suntem toţi alături de Paris astăzi„, a adăugat el în limba engleză.
„Pompierilor, care fac tot posibilul pentru a controla focul de la Notre-Dame din Paris, un simbol al Franţei şi de care toţi europenii sunt mândri”, a declarat la rândul său preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.
Incendiul, care era pe cale să mistuie în întregime emblematicul edificiu din capitala franceză, a declanşat un val de emoţie la nivel internaţional, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a anulat un discurs televizat, care era foarte aşteptat din cauza crizei „vestelor galbene” care afectează ţara timp de mai multe luni, pentru a se deplasa la faţa locului.
Scriitorul Matei Vişniec mărturisea: “Este un moment de stupoare când îţi dai seama că, în direct, poţi să vezi cum se transformă în cenuşă 850 de ani de istorie”.
Iar cunoscutul scriitor Dan Ciachir comenta: „A început să se mai vorbească şi de Dumnezeu, de Paşte, de Săptămâna Patimilor, în revistele franceze”.
Mesaj de la Patriarhie
Patriarhia Română a transmis un mesaj de solidaritate cu poporul francez, în care se afirmă: “Dorim ca această Catedrală, simbol al Europei creştine, să fie restaurată cât mai curând, cu ajutorul tuturor celor care iubesc valorile spirituale ale patrimoniului religios şi cultural”.
Într-o alocuţiune pronunţată ieri noapte, Emmanuel Macron a anunţat că se angajează să reconstruiască această bijuterie a patrimoniului francez,şi să lanseze o subscripţie naţională. Au fost anunţate deja donaţii pentru restaurare, cum sunt cel de 100 de milioane de euro de către François Pinault şi cel de 200 de milioane de euro de către familia Arnault.
Ministrul Culturii, Franck Riester, a anunţat, de asemenea, că Statul va asigura “partea sa de responsabilitate” pentru reconstrucţie. Fondul de Donaţii pentru Patrimoniu, creat la Paris în 2014, va fi mobilizat pentru restaurare.
De ieri, Patrimoniul Mondial al Umanitatii este mai sărac. Pierderea grea suferită de poporul francez este o pierdere pentru noi toți.
Să sperăm că, încă o dată, clădirea şi sufletul celebrei Notre-Dame de Paris va renaşte asemenea Păsării Phoenix.
La fix pentru MICRON, nu? Un „COLECTIV” francez de asta data. Asa ca macronel se poate da „mare patriot si ingrijorat” de simbolurile si traditiile crestine frantuzesti pe care le batjocoreste in fiecare zi. Chiar daca nu credeti si nu va place ce scriu dati comentariul – timpul imi va da dreptate. Ce cre(s)tin Macronel asta! Poate cautati pe net pozele in care face „coarnele” si o sa va convingeti.
Toate bune si frumoase, daca la conducerea Frantei n-ar fi nulitati (între care, Macron si Franck Riester, ministrul culturii si transfug), si-ntre arhitecti, tipi (tipe) pe care sa-ti vina sa-i (le) iei de gât. Fiindca-ndraznesc sa spuna, „o sa reconstruim Notre Dame folosind mijloacele actuale”. Când, prin „mijloacele actuale” i se pierde statutul de monument istoric. Stephane Bern a si protestat la ideea (dementa) de-a-nlocui grinzile de stejar ale acoperisului cu, de pilda, grinzi în beton. Notre Dame risca sa fie sacrificata si-a doua oara, pe „altarul tehnologiei”, dupa foc. Desi tot Stephane Bern, „domnul Patrimoniu” numit de chiar Macron, se revolta la ideea industrializarii santierului de reconstructie al catedralei, când în Franta 500 de mii de mesteri restauratori, si-n toate domeniile manufacturiere, li se dedica unor meserii amenintate de disparitie. Despre madam Hidalgo, nici nu mai pomenesc: o proasta si-o nastrusnica, o parvenita politic (socialista) din cauza careia Parisul nu-i numai de-o murdarie crasa acuma, dar si monumentele lui istorice lasate-n izbeliste. p.s. donatiile pentru reconstructia lui Notre Dame se ridica deja la 1 miliard de euro. Coroana de spini din Notre Dame = cumparata de Saint Louis (Ludovic al IX lea) cu veniturile Frantei timp de un an. Bine-nteles ca-i de nepretuit. Rozasa, orga (celebra. La care se face coada ani de zile pentru a cânta), tablourile, Tezaurul, în general, si peretii cu statuile, i-au supravietuit incendiului si se pregatesc de restaurare.
Acum,in prag de Pastele Crestinilor,sarbatorit cel mai des la date diferite,ma intreb daca mintile luminate ale bisericii se intreaba ce gindesc copiii crestinilor,si nu numai ai crestinilor,cind vad ca la catolici Invierea Domnului este peste citeva zile,la ortodoxi la alta data ? Invierea Domnului nu a avut loc odata pentru toti crestinii ? Despre copilul care s-a pierdut la scoala prin neglijenta oamenilor,am putea spune a Scolii,si nunumai a ei,nu spune nimeni nimic?
@Cum ar fi lumea fara razboaie : datele se calculeaza diferit de biserica catolica si de biserica ortodoxa, fiindca bazele de calcul sunt diferite : calendarul iulian pentru una si gregorian, pentru alta. Si de mii de ani deja, prelatii se tot cearta privind calculul cel mai „legitim”: gregorian sau iulian (…).
Si atingerea telului Religiei, devine tot mai indepartat !