Legile pensiilor speciale puse în așteptare la CCR

Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 26 iulie sesizările ICCJ în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu şi a actului normativ privind creşterea vârstei de pensionare, au precizat oficiali ai CCR.

Potrivit unui comunicat al ICCJ, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea CCR pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, în ceea ce priveşte Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi Legea 227/2015 privind Codul fiscal.

Judecătorii arată că sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.

Sub primul aspect, magistraţii spun că a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă, respectiv:

* caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării; încălcarea art.1 alin. (5) privind principiul legalităţii coroborat cu art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale;

* încălcarea prevederilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului;

* încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie sub aspectul clarităţii şi previzibilităţii normei juridice.

De asemenea, instanţa supremă precizează că a constatat că se impune examinarea următoarelor motive de neconstituţionalitate intrinsecă, respectiv:

* încălcarea art. 124 alin. (3) prin raportare la art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie referitoare la independenţa justiţiei şi la statul de drept;

* încălcarea art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, prin dispoziţiile art. I pct. 2 din Lege, cu referire la abrogarea alin. (2) al art. 211 din Legea 303/2022 şi ale art. I pct. 4 din Lege, cu referire la art. 211 alin. (41) din Legea 303/2022;

* încălcarea principiului egalităţii în drepturi prevăzut de dispoziţiile art. 16 coroborat cu art. 53 din Constituţie;

* încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 56 alin. (2) din Constituţie prin prevederile art. XIII din Lege cu referire la art. 101 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal;

* încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituţie privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială şi respectul reciproc între autorităţile statului, inclusiv prin raportare la dispoziţiile art. 147 din Constituţie.

De asemenea, Instanţa supremă a decis sesizarea CCR şi în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare.

Conform ICCJ, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.

Sub primul aspect, judecătorii precizează că a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă, respectiv:

* caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării;

* încălcarea art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii coroborat cu art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale;

* încălcarea prevederilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) şi n) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.

Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) prin raportare la art. 53 din Constituţie cu privire la principiul securităţii raporturilor juridice, a clarităţii şi previzibilităţii reglementării şi a statului de drept.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Author

7 Comentarii

  1. Dupa evenimentele din decembrie 1989 cei mai multi romani traiesc cu senzaţia că ţara nu e guvernată sau că ar fi pe ultimul drum si resimt cu o acuitate dureroasă dezagregarea, disoluţia, absenţa oricărei strategii a poporului roman, pentru poporul român. Ca natie avem nevoie de niste raspunsuri. Ce facem cu daruirile lui dumnezeu pentru neamul nostru? Cine sîntem? Cine vrem să fim? Dacă ne punem asemenea întrebări, dacă ne interesează ce cerem noi de la noi înşine ca neam şi ca stat, unde anume avem posibilitatea să ne poziţionăm în matricea naţiunilor moderne, din punct de vedere cultural, politic, economic, social, unde putem fi situati peste zece si mai multi ani şi ce se întreprinde concret pentru asta, atunci cei cu discernamantul neafectat nu pot ramane pasivi fata de realitatile amenintatoare la adresa neamului romanesc.

  2. Am vazut ca „magistralii magistrati”ai ICCJ-ului au enumerat o serie de articole ca fiind incalcate.Asa o fi!Insa cind acesti”inalti”se vor/si vor sesiza incalcarea art.44 ind.(2)teza aI-a din Constitutie si a art.46 din Constitutie ,incalcare savirsita de catre Instantele romanesti?Increderea populatiei in Puterea Judecatoreasca este circa 10%;asa este si ponderea calitatii magistratilor(judecatori si procurori).Degeaba li s-au dat retributii si facilitati enorme ,acestia au ramas aceeasi mercenari aplicind principiul ca „atita dreptate ai ,cita poti cumpara”.

  3. Extrinsec sau intrinsec , am putea avea salarii pentru TOȚI angajații de 1 000 de RON? Sau TOATE pensiile să nu depășească 500 de RON? Ce spuneți am avea bani de mai mult armament amerloc , am putea ajuta ocraina la greu? Dar sistemul bancar care ne jefuiește de cel puțin 10 MILIARDE de EURO anual ar putea câștiga 20 ? Am putea fi mai sclavi decât suntem? soroș ar fi mai mulțumit? Dar bideu?

  4. @ Au făcut ăia de la parlament o ”căcăstoreală legislativă” despre pensiile parlamentare și au trimis-o la verificat parlamentarilor de la CCR, ?

  5. @ E evident că atunci când parlamentarii își acordă privilegii, mai dau și altora, ?

  6. Stim toti la ce concluzie va ajunge CCR :Legea este neconstitutionala ! Pai , cum altfel , cand CCR trebuie sa dea un verdict care se refera si la pensiile lor!

  7. Imi explica si mie cineva ce-i aia curte constitutionala ? cum adica, judecatorii – pai astia sint judecatori.?…astia sint niste politruci….MULT MAI BUNA AR FI O CURTE CU JURATI – MACAR AR FI DE BUNA CREDINTA….
    Asta ar fi una la mana……Doi la mana, am avut de-a face cu patru spete diferite cu judecatori in care am avut dreptate DE SE VEDEA DE PE LUNA….SI, CE SA VEZI, LE-AM PIERDUT….
    Specia numita „judecator” A FOST BINE DEFINITA DE STAN MUSTATA – „DUPA NOI NU MAI VINE NIMENI……”

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.