Deputatul amintește de negocierile prelungite dintre partenerii de coaliție pe marginea acestui proiect legislativ, aflat printre condițiile necesare pentru accesarea fondurilor din PNRR.
Termenul nu mai poate fi amânat
În mesajul său, Andronache arată că negocierile și dezbaterile pe marginea legii s-au desfășurat deja în mai multe formate și că momentul deciziei se apropie. „Avem un termen limită și trebuie să-l respectăm”, mai arată Andronache în postarea sa.
Sesiune extraordinară
Liberalul susține că o sesiune extraordinară în perioada 24-28 august ar fi soluția și că reforma salariilor la stat depinde de un jalon din PNRR de 770 de milioane de euro.Andronache a insistat afirmând că legea salarizării unitare nu mai poate fi amânată, fiind o reformă importantă de care depind aceste fonduri europene din PNRR.
Fondul disputei dintre PNL și PSD
PNL și USR susțin documentul asumat de ministrul interimar al muncii, dar PSD condiționează votul în parlament de păstrarea veniturilor bugetarilor la nivelul actual. Proiectul legii salarizării unitare face parte din pachetul de șase acte normative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
În timp ce PSD a condiționat până acum susținerea proiectului de menținerea veniturilor pentru personalul bugetar, PNL a insistat ca eventualele amendamente să respecte atât înțelegerile convenite cu Comisia Europeană, cât și capacitatea reală a bugetului de stat. O sesiune extraordinară anterioară, desfășurată în perioada 27-31 iulie, a vizat deja mai multe proiecte restante din PNRR, fără ca legea salarizării unitare să fie finalizată.
Adoptarea și promulgarea proiectului până la 31 august ar putea debloca fonduri europene importante pentru România. Ministrul Pîslaru a susținut că peste două treimi dintre angajații din sectorul public ar urma să beneficieze de creșteri salariale, iar veniturile nimănui nu ar trebui să scadă.
O reformă restantă
Legea salarizării unitare este prezentată drept una dintre reformele restante ale României. Proiectul a fost amânat timp de patru ani și a revenit în prim-plan după formarea actualului Guvern. Ministrul afirmă că, în ultimele săptămâni, proiectul a fost ținta unei „campanii masive de dezinformare”. În opinia sa, reforma ar urmări corectarea unor inechități din sectorul public și stabilirea unui sistem mai predictibil pentru cheltuielile salariale.