Lucrări proaste ale firmelor de partid şi bani dosiţi în alte conturi

Actuala guvernare neagă cu un sfert de gură informaţiile publicate de cotidianul.ro, conform cărora investiţiile de 8,5 milioane de euro în realizarea de lucrări hidrotehnice pe Siret şi Prut au fost oprite de guvernul Boc 1, în anul 2009.

Explicaţiile chinuite şi necredibile ale guvernanţilor referitoare la adevărata destinaţie a celor 8,5 milioane euro intră în contradicţie flagrantă cu ceea ce spun specialiştii hidrotehnişti şi foştii şefi de la Apele Române sau din Ministerul Mediului.

Ministrul László Borbély spunea ieri că pentru consolidarea digului de la Săuceşti (una din zonele cele mai afectate) s-au cheltuit într-adevăr 538.000 de lei, aşa cum era prevăzut în HG-urile emise în august 2008, dar că digul nu a rezistat.

Pentru a afla care este de fapt adevărul, cotidianul.ro a stat de vorbă cu unul din cei mai reputaţi specialişti în hidrotehnică, implicat în conducerea la vârf a Ministerului Mediului, anul trecut. Astfel, am aflat că, de pildă, pentru consolidarea digului de la Săuceşti, despre care vorbea ieri László Borbély, nu s-a organizat licitaţie, ci lucrarea a fost încredinţată direct unei firme care nu era cunoscută a fi avut activitate în zona construcţiilor hidrotehnice. Mai mult, ni s-a explicat că materialele folosite la consolidarea digului respectiv au fost de foarte proastă calitate şi că lucrarea s-a terminat într-un timp atât de scurt încât e greu de crezut că s-au respectat standardele de calitate cerute. În aceste condiţii, nici nu e de mirare faptul că digul de la Săuceşti nu a rezistat. Din surse din Ministerul Mediului am aflat că firma care a consolidat de formă digul de la Săuceşti era o societate de construcţii din Suceava, cunoscută ca fiind apropiată de liderii PDL Suceava. Firma cu pricina nu avea în portofoliul de lucrări nicio construcţie sau consolidare în domeniul hidrotehnic.

Acelaşi înalt fost oficial din Ministerul Mediului ne-a mai declarat că anul trecut situaţia repartizării banilor pentru lucrările de regularizare a râurilor Siret şi Prut a fost absolut dezastruoasă. „Noi am cerut săptămânal să ni se aloce banii necesari pentru continuarea lucrărilor de pe Siret, în mod special, pentru că acolo este punctul nevralgic, după cum s-a şi văzut, şi fonduri suplimentare pentru noile strategii de apărare împotriva inundaţiilor – aşa cum sunt cele aplicate de ţările cu tradiţie din UE. Trebuie să spunem adevărul: în trimestrul I al anului trecut, Apele Române nu au primit nici măcar un RON de la Ministerul de Finanţe -ordonatorul principal de credite al Guvernului României. În trimestrul II din 2009, urmare a nenumăratelor presiuni şi cereri făcute de noi, am primit doar o parte din fondurile redistribuite din anul anterior. Iar în trimestrul III, situaţia a intrat într-o zonă jenantă de-a dreptul. O parte din banii destinaţi amenajărilor pe Siret şi Prut veneau şi de la UE, prin programul european BDCE-4 şi BDCE-5. Noi ne-am trezit puşi în faţa unui fapt nemaiîntâlnit în Europa. Acei bani nu intrau, aşa cum ar fi fost normal, în conturile Ministerului Mediului şi mai apoi la Apele Române, ci mergeau în contul de deficit al ţării! Iar Ministerul Finanţelor Publice ne aloca bani cu ţârâita, atât cât considerau ei că e cazul. Absolut incredibil! Am făcut numeroase adrese către domnul Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor din acea perioadă, prin care ceream lămuriri despre această anomalie bugetară, să-i zicem aşa. Fireşte că ni se răspundea doar cu celebra frază «Nu sunt bani, şi gata, aşa trebuie procedat!».

În zadar i s-a explicat ministrului Pogea că riscăm să ne facem de râsul lumii în UE, pentru că nu se poate ca sumele respective din trimestrul III să ajungă în contul de deficit al ţării, în loc să meargă în programele de îndiguiri, acolo unde fuseseră destinaţi de la Bruxelles.

Nici nu vă mai spun de câte sute de ori i-am semnalat premierului Emil Boc situaţia de pe Siret şi Prut, de câte ori am avertizat că sistemele de apărare împotriva inundaţiilor sunt vechi şi că toată Europa foloseşte sisteme moderne, adaptate la schimbările climatice. I-am mai explicat premierului că, în acelaşi timp, pe lângă aceste sisteme de îndiguiri care trebuie modernizate şi adaptate, e la fel de necesar şi de urgent să începem să rezolvăm şi problema reîmpăduririlor. Chiar nu se poate pricepe că aceste perdele de protecţie forestieră au şi ele rolul lor extrem de important în diminuarea puterii viiturilor şi inundaţiilor?!” .

Cotidianul.ro a aflat din alte surse din Ministerul Mediului că la dezastrul bugetar din zona lucrărilor de amenajări hidrotehnice a contribuit în mod nefericit şi lupta crâncenă dintre cele două mari partide aflate la guvernare anul trecut, PDL şi PSD. Secretarul de stat din Ministerul Mediului care avea în subordine Apele Române era Dan Cârlan, liderul PDL Iaşi. Cârlan a intrat în coliziune cu responsabilii de la Ape, numiţi de PSD, de fiecare dată când aceştia, în special cei de la Apele Române Siret şi Prut, cereau suplimentarea fondurilor pentru lucrările urgente şi importante de pe cele două râuri. În mod paradoxal, secretarul de stat nu acorda sprijinul necesar Apelor Române, departament de care răspundea, ci era solidar de fiecare dată cu deciziile aberante ale ministrului Finanţelor, Gh. Pogea. Inclusiv în problema banilor europeni din trimestrul III, veniţi prin programele BDCE-4 şi BDCE-5, pentru îndiguirile din Moldova, Dan Cârlan a rezonat sută la sută cu decizia lui Pogea de a direcţiona sumele respective în contul de deficit bugetar, şi nu aşa cum ar fi fost legal şi normal către ordonatorii secundari de credite, Ministerul Mediului şi Apele Române.

În aceste condiţii, e firesc să punem câteva întrebări, mai noi şi mai vechi. Unde s-au dus cele 8,5 milioane euro destinate amenajărilor hidrotehnice de pe Siret şi Prut? De ce nu s-au alocat toţi banii necesari acestor lucrări, datorită cărora se putea evita pierderea de vieţi omeneşti, la inundaţiile de acum? De ce intrau în contul de deficit al ţării banii europeni destinaţi regularizării cursurilor Siretului şi Prutului? De ce nu s-au organizat licitaţii pentru lucrări şi au fost încredinţate direct unor firme care nu mai desfăşuraseră activitate în domeniul construcţiilor hidrotehnice?