Marea industrie- marile fabrici energointesive continuă să sufere și în 2023, pe fondul menținerii unui preț foarte ridicat al energiei, atât la electricitate cât și gaze, se arată într-un studiu de impact comandat de ABIEC, Asociația Marilor Consumatori de Energie din România. Printre aceste companii se numără Alro Slatina, ArcelorMittal Hunedoara, Liberty Galați, TenarisSilcotub, Saint-Gobain România, Romcim, Azomureș și BA Glass România. Aceste companii au un consum de energie de peste 10% din totalul produs în țara noastră.
„Situația financiară a companiilor din ABIEC a început să se deterioreze în 2022, în contextul în care prețul energiei a continuat să crească în timp ce cotațiile bursiere ale produselor lor a scăzut. Perspectivele sunt îngrijorătoare: cotațiile bursiere nu dau semne de revenire, in timp ce prețul energiei rămâne ridicat”, precizează ABIEC. Studiul realizat de VALOREM și prezentat de Asociația Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC) a fost lansat într-o dezbatere Financial Intelligence.
Datele companiilor arată că prețul energiei a crescut de cinci ori față de nivelul prepandemic; prețul mărfurilor a crescut doar de 1-2 ori. Creșterea masivă a prețului energiei nu a putut fi reflectată în prețul produsului finit, multe dintre produsele acestor industrii fiind tranzacționate pe burse de mărfuri unde prețul este determinat de companii care produc în țări cu prețuri mult mai mici ale energiei.
Din toate țările europene, industria românească ar primi printre cele mai mici compensații financiare de la stat, în ceea ce privește prețul energiei. Astfel, fabricile românești plătesc în medie 192 de euro/MWh, preț de plafon, în timp ce fabricile din Grecia plătesc 65 de euro. Spania plătește 95 de euro iar vecinii bulgari, 102 euro.
Din cauza situației precare din marea industrie, deficitul comercial al României crește an de an, în așa fel încât România trimite masiv bani afară, pentru alte industrii. „Deficitul pe comerțul cu produsele minerale, materialele de construcții, produsele chimice și metalurgice a crescut rapid în ultimii ani și depășește deja 9,4 miliarde euro”, se mai arată în studiul ABIEC.
Printre riscurile sistemice se numără situația securizării alimentare a României, pentur că agricultura intensivă nu se poate face fără îngrășăminte, industrie care nu mai funcționează la noi, cu excepția notabilă a Azomureș(și ea, la 50% din capacitate – n.r.), dar și potențiala periclitare a rețelelor de electricitate și gaz. Fără un consum susținut, rețeaua înregistrează fluctuații care pot face, în cazuri extreme, ca aceasta să cadă, lăsând în beznă și frig românii.
și băieții deștepți.
Ii doare la basca pe smecherii ăștia. De fapt, nici nu prea înțeleg tovaraseii ce înseamnă industrie, producție, investiții.
Ei, cu parandaratul…