A fost TIFF 2019. Cele mai bune filme ale ediției și cei mai importanți cineaști ai momentului au fost premiați pe scena Teatrului Național din Cluj-Napoca. Sute de invitați au pășit sâmbătă seară pe covorul roșu, la Gala prezentată de președintele festivalului, Tudor Giurgiu.

Filmul Monos, în regia lui Alejandro Landes, a fost desemnat marele câștigător al celei de-a 18-a ediții TIFF. Fabula tribală columbiană a impresionat juriul cu o poveste despre supraviețuire, putere și anarhie, și a primit Trofeul Transilvania în valoare de 15.000 de Euro.

„Monos este singurul film din competiție care ne plonjează în vremurile agitate pe care le trăim, deși nici el nu recurge la un context sociopolitic explicit. Combinație dinamită între Apocalipsul acum și Împăratul muștelor, această fabulă tribală despre supraviețuire, putere și anarhie în rândul unui grup de copii războinici se poate întâmpla oriunde și oricând„, arătau organizatorii festivalului de film clujean în comunicatul de presă ce prezenta cele 12 filme din competiţia oficială TIFF 2019.

Conform juriului TIFF 2019, Monos a câştigat Trofeul Transilvania pentru „puterea hipnotizantă pe care o emană această narațiune minimalistă și actorii foarte implicați realizând un portret lipsit de sentimentalisme al unor tineri înarmați”. Regizorul Alejandro Landes nu a fost prezent la gala de premiere, găzduită de Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, însă a transmis un mesaj video: „Vă mulţumesc foarte mult pentru această recunoaştere, Monos stă pe umerii acestui grup de tineri care au făcut acest lucru posibil, acest premiu este pentru ei. Vreau să vă mulţumesc din nou şi sper să ne cunoaştem curând. Mulţumesc Transilvania”. 

Din juriul competiției oficiale au făcut parte, anul acesta, regizorii Denis Côté și Constantin Popescu, producătorii Mike Goodridge și Anita Juka, alături de Grainne Humphreys, directorul Festivalului Internațional de Film din Dublin. Aceștia i-au acordat Premiul pentru Cea mai bună regie, în valoare de 5.000 de euro, cineastei May el-Toukhy, ,,pentru maniera încrezătoare, matură și sofisticată în care a regizat filmul Dama de cupă/ Queen of Hearts’’.

„Cei care au văzut filmele din competiţia internaţională din acest an probabil că au remarcat că am încercat un experiment. Am încercat să strâng laolaltă 12 filme, care nu fac politică, ci fac cinema”, a mărturist Mihai Chirilov, directorul artistic al festivalului.

Pentru rolul excepțional din filmul Alb cât vezi cu ochii/ A White, White Day, actorul islandez Ingvar E. Sigurdsson, premiat recent la Cannes, a fost laureat cu Premiul pentru Cea mai bună interpretare. Comedia romantică Un om fidel/ A Faithful Man, regizată de Louis Garrel, a impresionat cu ,,distribuția foarte bine gândită și scenariul fermecător’’ și a fost distinsă cu Premiul Special al Juriului.

Spectacolul a debutat cu un scurt moment umoristic, prezentat de actorul Alex Bogdan, amfitrionul Galei Premiilor Gopo din ultimii ani, și fost condimentat de solo-ul chitaristului și compozitorului american Garry Lucas.

Premiul FIPRESCI, oferit de juriul Federației Internaționale a Criticilor de Film unui titlu din secțiunea tematică „Ora de religie”, a fost acordat filmului Cler/Clergy regizat de Wojciech Smarzowski, ,,pentru modul ingenios în care îi prezintă pe preoți atât ca agresori, cât și ca victime’’. Jurații au apreciat faptul că ,,interpretările excepționale, imaginea și umorul negru vicios accentuează singurătatea personajelor în rătăcirea lor, fără a le transforma, totuși, în caricaturi’’.

Favoritul publicului a venit din Germania și ilustrează lupta unei fetițe de 9 ani cu monștrii din mintea ei psihotică. Copilul-problemă/ System Crasher, regizat de Nora Fingscheidt, a cucerit inimile cinefililor și a câștigat Premiul Publicului.

Unul din cei mai importanți și prolifici creatori de costume de film din România, Oana Păunescu a fost distinsă cu Premiul pentru întreaga carieră – o încununare a tuturor succeselor înregistrate atât în țară, cât și peste hotare. ,,Acum 34 de ani, când debutam în filmul românesc, eram unul dintre cei mai tineri pictori de costume. Și cred că astăzi sunt printre cei mai tineri designeri care primesc o distincție atât de importantă’’, a subliniat artista, mulțumindu-le organizatorilor.

Marcel Iureş a fost recompensat cu Premiul de Excelență la TIFF, ediţia 2019:

Prezentat de Cătălin Ștefănescu ca fiind ,,actorul român cu cel mai consistent succes internațional’’, inegalabilul Marcel Iureș a primit, în aplauzele furtunoase ale publicului, Premiul de Excelență.

„Execelent, totul e excelent. E o formă de fericire, nu? E chiar o formă mare de fericire. Dacă ea poate să aibă mai mic, mai mult. Are gradaţii. Toate nebuniile pe care le-am avut la 28 de ani, le-am consumat aici, le-am trăit aici. Mai urmează una, în toamna asta, încă un Shakespeare. Aici am făcut primul Shakespeare. O parte din moleculele mele, din corpul meu, sunt datoare acestui oraş, acestui public, universitarilor, medicilor, profesorilor şi oamenilor din Cluj. Vă mulţumesc din toată inima”, a spus Marcel Iureş, emoționat, pe scena teatrului unde a și debutat, în urmă cu patru decenii.

Cu zeci de roluri interpretate pe scenele din întreaga lume, trei Premii UNITER și apariții numeroase în producții cinematografice de succes, alături de alte nume mari ale filmului, Marcel Iureș este astăzi unul dintre cei mai cunoscuți actori și unul dintre pionierii fenomenului teatral independent din România. Din 1995, el este președintele Fundației Teatrul Act, prima instituție artistică non-guvernamentală autohtonă, devenită în 1998 Teatrul Act, primul teatru independent cu sală proprie din România postdecembristă.

,,O remarcabilă radiografie a dinamicii mentale și fizice a torturii’’, Arest, cel de-al doilea lungmetraj din cariera regizorului Andrei Cohn, a fost distins cu Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secțiunea Lungmetraj, în valoare de 10.000 de euro. Vizibil surprins, regizorul și-a invitat echipa pe scenă și a mulțumit tuturor celor care au sprijinit realizarea acestui film.

Monștri, în regia lui Marius Olteanu, premiat în trecut în cadrul Transilvania Pitch Stop, i-a uimit pe jurații secțiunii, care i-au acordat anul acesta Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru Debut, apreciind faptul că filmul este ,,realizat cu atâta siguranță, inteligență și măiestrie’’.

O mențiune specială în competiția Zilele Filmului Românesc *ZFR*, Timebox, de Nora Agapi, s-a remarcat prin ilustrarea unui ,,portret documentar minunat, trist și onest a unei vieți complete ce se destramă treptat’’.

Moromeții 2 – continuarea, după 30 de ani a celebrei ecranizări regizate de același Stere Gulea, a primit cele mai multe stele din partea cinefililor în această ediție pentru un film românesc și a fost recompensat cu Premiul Publicului.

Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secțiunea Scurtmetraj i-a revenit filmului Opinci, regizat de Anton Groves și Damian Groves.

Juriul a acordat și două Mențiuni Speciale în cadrul secțiunii. ,,Impresionanta calitate a animației, poezia și generozitatea ei’’ au pus Telefonul, realizat de Anca Damian, pe lista celor mai apreciate filme scurte, iar Celed, în regia lui Anghel Damian, s-a remarcat prin ,,tensiunea exprimată de tânărul personaj ce ne face părtași la micile drame din care este formată viața’’.

Cel mai bun film de scurtmetraj din secțiunea Umbre, a fost declarant Roata/ La Noria care a fost recompensat pentru ,,structura sa solidă și imaginile arhetipale’’ utilizate cu măiestrie de regizorul Carlos Baena. O mențiune specială i-a fost acordată filmului Corbii/ Corvidae, regizat de Tom de Ville, ,,pentru realismul magic al universului pe care îl creează’’.

Lina Vdovîi a fost desemnată la această ediție marea câștigătoare a Bursei Alex. Leo Șerban. Premiul în valoare de 2500 Euro, oferit în parteneriat cu Conceptual Lab, va sprijini dezvoltarea proiectului de film documentar Il Bel Canto, realizat alături de regizorul Radu Ciorniciuc. Povestea îi va avea în prim-plan chiar pe câștigătoarea bursei, o tânără reporteriță originară din Republica Moldova, și pe tatăl ei, imigrant în Italia. Board-ul care a analizat aplicațiile cineaștilor a decis să ofere și o Mențiune specială lui Iosif Prodan, pentru dezvoltarea proiectului editorial DOKUMENTAR.RO. Mențiunea specială, acordată unui tânăr actor român care s-a remarcat printr-un succes notabil într-un film lansat în anul 2018, i-a fost înmânată de Vlad Ivanov actorului Alex Bogdan, pentru rolul memorabil din ,,Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari’’ (r. Radu Jude).

Premiul Juriului Tinerilor Francofoni, oferit de TV5 Monde, RFI România și Institutul Francez, a fost acordat filmului Trecut prin foc/Sauver ou périr în regia lui Frédéric Tellier. Anunțul a fost făcut de Ambasadorul Franței, E.S.Michèle Ramis, invitată de onoare la eveniment.

În cadrul platformei Transilvania Pitch Stop, premiul Eurimages Co-production Development Award, în valoare de 20.000 de euro, i-a fost acordat proiectului Democracy work in progress, de Mihály Schwechtje. O mențiune specială i-a fost acordată proiectului Athlete, regizat de Semih Gulen și Mustafa Emin Buyukcoskun. Serviciile de post-producţie, oferite de Chainsaw Europe, în valoare de 25.000 de euro, au fost oferite proiectului Between Two Dawns, în regia lui Selman Nacar. Un premiu în valoare de 5.000 de euro, oferit cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, a ajuns la Maksym Nakonechnyi, creatorul proiectului Spas.

Sub umbrela Transilvania Pitch Stop Workshop, premiul CoCo Award a fost câștigat de proiectul Carbon, în regia lui Ion Borș, care va fi invitat să participe în Connecting Cottbus East West Co-production Market (Germania). Rezidenţa de 5 zile în Berlin, cu scopul dezvoltării scenariului de film, a fost oferită proiectului Océane, regizat de Eva Pervolovici, câștigătoarea premiului Villa kult Cultural Residency.

Nicolas Cage a fost răsplătit cu Trofeul Transilvania pentru contribuția adusă cinematografiei mondiale

„Vă mulţumesc pentru onoarea pe care mi-o faceţi cu Trofeul Transilvania. Am crezut întotdeauna în spiritul locului şi trebuie să mă las inspirat de acest spirit, iar aici în România am simţit un puternic şi bun spirit care m-a influenţat şi pe mine în munca mea. Fie că a fost vorba de efectul ţării dvs asupra imaginaţiei mele datorită cărţii <<Dracula>> al lui Bram Stoker, a istoriei lui Vlad Ţepeş, ori a experienţei prin care am înnoptat în Castelul lui Dracula şi a minunaţilor Munţi Carpaţi, toate m-au inspirat pe deplin astfel că aş dori să mai fac încă un film aici, cu voi. Vă mulţumesc încă o dată pentru Trofeul Transilvania, îl voi pune pe noptiera de lângă patul meu, iar când mă voi simţi singur la ora 3 dimineaţă, mă voi gândi la prietenii mei din Transilvania, la copiii nopţii, la lupi şi lilieci, la contele Dracula însuşi, iar atunci inima mea se va încălzi”, a spus Cage în faţa publicului venit la  proiecţia de gală a filmului „Față în Față/ (Face/ Off)” în care interpretează rolul principal.

Actorul Nicolas Cage a susţinut o conferinţă de tip master-class “Despre puterea imaginației și ce înseamnă să fii relevant ca actor” în care a oferit detalii din cariera de aproape patru decenii și a dezvăluit metode și practici ale profesiei de actor.

Discuția a fost moderată de Mihai Chirilov, care l-a provocat pe excentricul actor cu întrebări legate de evoluția sa cinematografică și postura de actor de Oscar.

„Mi-am făcut câțiva prieteni, am mâncat tradiționalul gulaș unguresc. Am fost și la Salina Turda care mi-a amintit de filmul «Călăuza» al lui Andrei Tarkovski. M-am simțit într-o altă dimensiune”, spunea Nicolas Cage.

Provenind dintr-o familie intelectuală cu tradiție în lumea filmului, avându-l aproape pe unchiul său, celebrul regizor Francis Ford Coppola, Nicolas Kim Coppola a fost mereu inspirat de familia lui, chiar dacă nu acesta a fost motivul care l-a determinat să devină actor. La patru ani se uita la televizor și era fascinat de ceea ce vedea.

„Am fost norocos să fiu crescut într-o familie în care tata era profesor de literatură comparată și pe la 7-8 ani îmi proiecta filme expresioniste ca «Nosferatus», cu Max Schreck, sau «Cabinetul Doctorului Caligari» și îmi dădeau coșmaruri, dar mă inspirau în același timp. La cinema a fost o perioadă când vedeam «Citizen Kane» sau «Splendoarea Ambersonilor», sau Fellini cu Giulietta și spiritele așa că de la o vârstă foarte fragedă aceste filme s-au fixat în mine. Am simțit și presiunea numelui Coppola și de aceea am ales să mi-l schimb. Când mergeam la audiții pentru un film nu îmi puteam aminti replicile pentru că toată lumea voia să vorbim despre filmul «Nașul». Așa că mi-am schimbat numele în Cage, după numele compozitorului John Cage. Legal am rămas tot Coppola, dar lumea mă cunoaște ca Nick Cage”.

Actorul american a avut de-a lungul carierei și apariții în filme europene, „Time to Kill” în regia lui Giuliano Montaldo sau „Kick-Ass”, în regia lui Matthew Vaughn fiind două dintre ele. În România, actorul a filmat „Dying of the light” de Paul Schrader și „Ghost Rider: Spirit of Vengeance”, regizat de Mark Neveldine și Brian Taylor. În privința regizorilor alături de care a lucrat și a sfaturilor pe care le-a primit de la ei, Nicolas Cage a făcut referire la cuvintele lui David Lynch, ale lui Francis Ford Coppola sau ale lui Martin Scorsese și John Woo care i-au transmis dragostea pentru cinematografie.

Veritabil star, cu o personalitate atipică în peisajul hollywoodian, Nicolas Cage a creat roluri memorabile în cinema, trecând cu dezinvoltură de la blockbuster la filme de autor, fiind unul dintre cei mai bine cotați actori din toate timpurile. Nicolas Cage este cunoscut prin modul puternic realist în care și-a construit personajele încă de la primele sale roluri importante, reușind să se transpună perfect în rolurile sale foarte diverse, de la  gangsterul din The Cotton Club (r. Francis Ford Coppola, 1984) la adolescentul columbofil din Birdy (premiat în 1985 cu Marele premiu al juriului la Cannes). Până la finalul anilor ’80 avea să cunoască faima internațională, interpretând numeroase roluri în comedii ultrapremiate ca: Peggy Sue Got Married (1986, r. Francis Ford Coppola), un succes de box-office, nominalizat la trei premii Oscar, Raising Arizona (1987) – comedia neagră a fraților Coen, Moonstruck (1987), distins cu trei Oscaruri și un premiu BAFTA, în care a jucat alături de Cher, dar și în producții precum Wild at Heart (1990, r. David Lynch), premiat cu Palme d’Or la Cannes, și Vampire’s Kiss (1998), în care actorul, în stilul său caracteristic, mănâncă un gândac viu în fața camerei. Toate aceste apariții pe mare ecran i-au consolidat succesul la Hollywood și i-au crescut cota încă din primii ani din carieră.

Unul dintre rolurile sale de referință rămâne cel al scenaristului alcoolic din Leaving Las Vegas (1995, r. Mike Figgis), care i-a adus Premiul Oscar și Globul de aur pentru cel mai bun actor. Ofertele de a juca în producții cu bugete imense l-au asaltat imediat, rezultatul fiind câteva succese impresionante de box-office în blockbustere de acțiune ca The Rock (1996, r. Michael Bay), Face/Off’ (1997, r. John Woo) și Con Air (1997, r.Simon West) – toate trei nominalizate la Oscar la diferite categorii, dar și drama romantică City of Angels (1998, r. Brad Siberling), alături de Meg Ryan. Regizori de marcă de la Hollywood ca Brian de Palma sau Martin Scorsese i-au oferit rolul principal în Snake Eyes (1998), respectiv Bringing Out the Dead (1999).

În 2002 a fost nominalizat a doua oară la Oscar pentru Adaptation (r. Spike Jonze), în care interpretează tot un scenarist, de astă-dată în dublu rol. În același an a debutat ca regizor cu Sonny, film pe care l-a și produs, cu James Franco în rol principal. În 2010 a filmat pentru prima dată în România, pe străzile Bucureștiului și la Castelul Bran, pentru blockbuster-ul Ghost Rider – Spirit of Vengeance, sequel-ul thriller-ului fantasy GhostRider (r. Mark Steven Johnson), iar în 2014 a revenit în țară pentru filmările la The Dying of the Light (r.Paul Schrader).

„Parking”, cel mai nou film al lui Tudor Giurgiu, intră în cinema

Parking, cel de-al patrulea lungmetraj semnat de Tudor Giurgiu, se lansează în cinematografele din întreaga ţară săptămâna aceasta, după ce va avea 3 avanpremiere în Oradea (11 iunie), Timişoara (12 iunie) şi Iaşi (13 iunie). Filmul a avut premiera mondială la TIFF.

Adaptarea romanului „Apropierea” i-a impresionat pe cei peste 2.000 de cinefili prezenţi la deschiderea TIFF, care au întâmpinat echipa filmului, la finalul proiecţiei, într-un ropot de aplauze.

Publicul nu a fost singurul plăcut surprins, filmul primind numeroase cronici entuziaste după proiecţiile de la Cluj: „O celebrare a dragostei şi a posibilităţilor infinite ale vieţii, Parking are tot ce-i trebuie pentru a-şi captiva publicul din ţară” (Cinemagia.ro), „un fluent film-poem despre singurătate, depărtare, incapacitatea de a te desprinde şi imposibilitatea de a te apropia” (liternet.ro), Mihai Smarandache şi Belen Cuesta sunt foarte buni (întreaga distribuţie este, de altfel, extrem de bine condusă – probabil cel mai mare atu al filmului), iar atracţia dintre personajele lor este credibilă” (Ziarul Metropolis), „Cinema-ul românesc rareori oferă personaje mai luminoase decât Adrian, un alt atu al acestui film scris cu publicul (şi nu cu premiile la diverse festivaluri) în minte. Este ceva cu totul cuceritor în curajul acestui om blând şi tăcut, plecat din orăşelul lui de munte şi ajuns în sudul sufocant al Spaniei, fără acte şi fără să ştie vreo boabă de spaniolă, animat de fascinaţia romantică a unui nou început.” (Cinemagia.ro)

În capitală, avanpremiera filmului va avea loc în cadrul Festivalului de Film European, la Cinema PRO (20:30), în timp ce premiera este rezervată Retrospectivei TIFF la Bucureşti, la cinema Elvire Popesco (22:00). Ambele proiecţii vor avea loc în prezenţa echipei care va povesti publicului despre experienţa celor 8 săptămâni de filmare în Spania.

Parking spune povestea lui Adrian, un poet din Sângeorz-Băi care emigrează în Spania anului 2002. Odată ajuns în Cordoba, viaţa lui se transformă într-o aventură complicată, pendulând între imposibila poveste de dragoste cu o cântăreaţă spaniolă şi dorul de casă. Călătoria lui în căutarea marii iubiri se va transforma într-o poveste surprinzătoare, sensibilă şi plină de provocări.  „Întâlnirea cu Marin Mălaicu Hondrari mi-a dat ocazia să înţeleg mai bine ce se întâmplă cu un emigrant aflat la mii de kilometri depărtare de casă. De la dorinţa de a nu deranja, de a trece neobservat până la frica de a te îmbolnăvi şi a nu mai putea lucra, teama de eşec sau insucces. Am adoptat deopotrivă cu drag şi sfială personajele lui şi mă bucur că, în fine, aventura acestui poet bistriţean idealist şi visător vede lumina ecranului”, se destăinuia Tudor Giurgiu.

Din distribuţie fac parte actori spanioli precum Belen Cuesta, Ariadna Gil, Luis Bermejo, dar şi actori români foarte îndrăgiţi: Carmen Florescu, Valentin Popescu, Emilian Oprea, Fulop Erzsebet şi Paul Cimpoieru. În rolul principal, iubitorii de teatru şi film îl vor recunoaşte pe Mihai Smarandache, premiat în numeroase festivaluri pentru performaţele sale deosebite pe scena teatrului românesc.

Foto  – Dan Bodea

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.