Marile semne de întrebare legate de PIB-ul din 2018

Ministerul Finanțelor a anunțat că anul 2018 s-a încheiat cu un deficit de sub 3%, conform cerințelor Comisiei Europene, însă execuția bugetară prezintă multe semne de întrebare. Unul dintre ele în reprezintă capitolul „Alte sume primite de la UE pentru programele operationale finantate in cadrul obiectivului convergență”. În 2018, apare o sumă de 3,87 miliarde de lei în condițiile în care în anii trecuți erau sume negative, -136,7 milioane de lei în 2017, -139,3 milioane de lei în 2015, zero în 2016. Cele 3,87 miliarde de lei au fost trecute la venituri în speranța că UE va deconta mare parte din ceea ce guvernul crede că va deconta, dar nu a făcut-o până acum. În cazul în care ar fi decontat, suma apărea la alt capitol, precum cel ”Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020”. Dacă aici avem un salt spectaculos și plin de semne de întrebare, la capitolul venituri fiscale, adică impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital, impozitul pe profit, impozitul pe salarii și venit, alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital, au atins un minim istoric, cu un 15% din PIB. În 2017 acestea au fost 16,6% din PIB, în 2016 – 18%, în 2015 – 19,6%, în 2014 – 18,5%, în 2013 – 19%. Veniturile fiscale reprezintă jumătate din veniturile totale la buget, însă nu și anul trecut. Conform execuției bugetare, veniturile totale în PIB au fost în 2018 de 31%. Practic a existat un surplus de venituri din alte capitole în valoare de 12,4 miliarde de lei, care a venit în mare parte de la sumele pentru convergență, 3,87 miliarde de lei, de la dividendele pe care companiile de stat le-au plătit suplimentar, reflectate la capitolul venituri nefiscale. Aici am avut o creștere de 5,27 miliarde de lei în 2018 față de 2017.

Un alt minus pe 2018 în reprezintă încasările din TVA. Execuția bugetară a consemnat o pondere de 6,3% din PIB, față de 6,4% în 2017, 6,8% în 2016, 8,1% în 2015, 7,5% în 2014, 8,3% în 2013. Asta înseamnă că unul dintre stâlpii „revoluției fiscale” și anume introducerea split TVA de la 1 ianuarie 2018 se dovedește a fi un fiasco. Sistemul plății defalcate a TVA a fost introdus în legislație prin intermediul Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 și se aplică firmelor care înregistrează datorii la plata TVA și celor aflate în insolvență. În plus, mecanismul poate fi aplicat și opțional de firmele plătitoare de TVA. Practic, s-a stabilit ca Taxa pe Valoarea Adăugată să fie plătită în conturi separate („split TVA”), procedură care le impune companiilor costuri administrative suplimentare. Inițial, Guvernul PSD-ALDE a dorit să aplice split TVA pentru toate firmele însă s-a lovit de opoziția dură a mediului de afaceri, care a invocat că plata TVA adăugată într-un cont separat ar putea aduce dificultăți majore în gestionarea fluxurilor financiare, în condițiile în care măsura nu ține cont de timpul ridicat de încasare efectivă a facturilor. În sistem au ajuns aproape 20.000 de companii însă doar 2% din acestea au făcut-o de bună voie.

PIB-ul a sărit în 2018 de la 949,6 miliarde de lei de la 908 miliarde de lei cât a fost estimarea pe care s-a bazat proiectul de buget. Saltul acesta de 41,6 miliarde de lei s-a făcut pe seama inflației, în condițiile în care prețurile în economie au crescut cu aproape 7% în 2018. Cu cât avem un PIB mai mare, cu atât ținta de încadrare în deficitul bugetar e mai ușor de atins, în condițiile unor cheltuieli mai mari cu 16,8% mai mari față de 2017 și a unor venituri totale care nu au sărit mai mult de 4%. Practic, PSD și Ministerul de Finanțe au prezentat creșterea PIB-ului, de 10%, în termeni nominali, nu reali, neluând în calcul inflația.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.