Miliardele care ar trebui să ne inunde în 2022

Peste 6 miliarde de euro vor fi disponibili doar anul acesta prin Planul Național de Redresare și Reziliență, finanțare oferită prin Mecanismul de redresare și reziliență, ce va sprijini implementarea până în 2026 a unor reforme și investiții cruciale în domenii cheie (cum ar fi energie verde, infrastructură, sănătate, administrație publică, digitalizare). Datorită naturii sale excepționale, implementarea mecanismului va urma proceduri speciale, iar fondurile vor fi plătite direct României pe baza progreselor înregistrate în aplicarea PNRR-ului. Și statul va sprijini și încuraja investițiile, îndeosebi cele cu efect multiplicator ridicat în economie – 88,8 miliarde de lei în acest an, se arată într-un studiu al EY, intitulat: ”Ce bani sunt disponibili prin ajutoare de stat și alte fonduri nerambursabile. Scurt ghid pentru investitori”.

Agenții economici pot accesa fonduri disponibile prin programe operaționale finanțate de Uniunea Europeană și implementate la nivel național (aferente perioadei de programare a niunii Europene 2021-2027), ajutoare de stat și, nu în ultimul rând, parte din finanțările aferente Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR). Reformele și proiectele vizate de aceste programe includ componente de investiții în energie verde, sănătate, educație, infrastructură, dar și în dezvoltare și adoptare de tehnologii noi, reprezentând oportunități de atragere de fonduri pentru mediul de afaceri.

Ce bani pot fi accesați prin PNRR.

Cu o alocare inițială ce totalizează 29,2 miliarde euro, Planul Național de Redresare și Reziliență ar urma să contribuie la redresarea economică și socială pe termen lung a țării, prin finanțarea atât a unor proiecte de interes public, cât și a unor
investiții din mediul privat. În prezent, sunt în curs de elaborare o serie de scheme de ajutor de stat, din care o parte vor fi adresate fie IMM-urilor, fie companiilor mari. Prin acestea vor fi finanțate investiții în digitalizare sau în capacități de producție de energie regenerabilă.

Investițiile în modernizarea sistemelor energetice, îmbunătățirea eficienței energetice (inclusiv în construcții și transporturi) și tranziția spre neutralitate climatică vor fi susținute și prin Fondul de modernizare. Astfel în perioada 2021-2030, România va putea alege proiecte relevante, atât din zona publică, cât și privată, pe care să le propună spre finanțare Băncii Europene de Investiții și
Comisiei Europene. Fondul de modernizare oferă statelor beneficiare posibilitatea de a decide asupra mecanismului de sprijin ales: grant-uri, împrumuturi, instrumente de garantare sau injecții de capital.

Aproximativ 20% din bugetul UE pentru perioada 2021-2027 va fi alocat prin programe și fonduri gestionate direct de Comisia Europeană. Prin intermediul departamentelor Comisiei sau a agențiilor executive ale UE sunt lansate cereri de propuneri pentru proiecte de investiții în diverse domenii de activitate. Tot în cadrul Comisiei sunt realizate evaluarea propunerile depuse,
acordarea grant-urilor și monitorizarea implementării proiectelor.

Peste jumătate din finanțarea UE se acordă prin cinci fonduri structurale gestionate în comun de Comisia Europeană și România. Suma alocată României este disponibilă prin Programe Operaționale, iar versiunile de lucru aferente perioadei 2021-2027 au fost publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene spre consultare publică. În schimb, la acest moment nu este
încă disponibil calendarul apelurilor de proiecte pentru fiecare în parte. Criteriile de eligibilitate ale proiectelor și beneficiarilor, cheltuielile eligibile, precum și finanțarea maximă pe care proiectele o pot accesa în cadrul fiecărui Program vor fi publicate în cadrul apelurilor de proiecte.

Programele operaționale

Programele operaționale includ: Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ), Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), Programul Operațional Transport (POT), Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF), Programul Operațional Sănătate (POS), dar și Programe Operaționale Regionale (POR).

Programul Operațional Tranziție Justă vizează creșterea eficienței energetice și se adresează investițiilor privind energia din surse regenerabile, transportul verde, infrastructuri de încărcare aautovehiculelor electrice, dar și a celor ce susțin tranziția de la cărbune la gaz în 6 județe(Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova, Mureș). Beneficiarii sunt în principal autoritățile, însă fondurile pot fi accesate și de către IMM-uri și întreprinderi mari.

Programul Operațional Dezvoltare Durabilă își propune, pe lângă protecția mediului și dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată, și tranziția către o economie circulară. Și în acest caz, autoritățile sunt principalii beneficiari, alături de entități private, întreprinderi mari și IMM-uri.

Programul Operațional Transport este destinat dezvoltării infrastructurii de transport și a serviciilor de mobilitate a persoanelor și mărfurilor. Beneficiarul principal este statul, prin Companiile Naționale sau Autoritățile cu atribuții în zona transporturilor. Din totalul alocărilor POT, estimate la peste 8 miliarde euro, aproape 2 miliarde sunt dedicate infrastructurilor rutiere TEN-T. Proiecte importante finanțate prin POT sunt și investițiile în dezvoltarea transportului feroviar la nivel național și regional, infrastructura de metrou, investițiile în infrastructura terminalelor inter-modale, a instalațiilor și echipamentelor aferente, proiecte în sectorul naval –
intervenții în portul Constanța și porturi dunărene, precum și proiectele de îmbunătățire a siguranței circulației rutiere.

Promovarea tehnologiilor digitale pentru a crea noi oportunități de dezvoltare atât pentru sistemul public, cât și pentru mediul de afaceri este principalul obiectiv al Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare. Proiectele aparținând IMM-urilor, companiilor mari sau instituțiilor publice care vizează dezvoltarea, dar și adoptarea de tehnologii
pot fi finanțate în cadrul programului.

Un alt program care poate atrage interesul companiilor de construcții este Programul Operațional Sănătate, care își dorește să îmbunătățească accesibilitatea, eficiența și reziliența sistemului de sănătate. Între principalele obiective pot fi amintite investițiile pentru construirea spitalelor regionale și a infrastructurii spitalicești noi.

Actorii privați (start-up-uri, IMM-uri, companii mari), dar și instituțiile de cercetare-dezvoltare și autoritățile din administrația publică pot beneficia de finanțare și prin Programe Operaționale Regionale. Disponibile la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare a României, fondurile pot fi accesate de proiecte care adresează competitivitatea regională, dezvoltarea urbană durabilă, reducerea emisiilor de carbon și infrastructura economică, socială și culturală la nivel regional și local.

Pot fi accesate și ajutoare de stat

De asemenea, companiile ar trebui să știe că sunt în continuare disponibile și două scheme de ajutor de stat pentru dezvoltare regională (deschise solicitanților până la 31 decembrie 2023), fonduri gestionate de Ministerul Finanțelor.

În cazul schemelor de ajutor de stat, al căror buget total cumulat depășește 2 miliarde de euro, sunt eligibile investițiile în active (HG 807/2014) și cele care determină crearea a cel puțin 100 noi locuri de muncă (HG 332/2014). Începând cu august 2021, investițiile din domeniul construcțiilor au devenit eligibile.

Nivelul maxim al ajutorului de stat de care au putut beneficia companiile ale căror proiecte de investiții au primit acord de finanțare este de 37,5 mil. euro. În limita bugetului anual alocat fiecărei scheme, determinarea procentului care va fi acoperit prin ajutor de stat se va face respectând intensitățile maxime asociate hărții regionale autorizate de Comisia Europeană.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Cosmin Pam Matei 4576 Articole
Author

7 Comentarii

  1. 6 miliarde? De obicei, cifra 6 cam arata 2 cifre de 3 si, va inchipuiti ce de intrare sau ce de vorbe mincinoase! Pana una alta, considerari zerourile valoane cu hidrogen pentru ca e la moda, si ramanem fix cu ce va intra??.

  2. PNRR MORT DIN FASA !,CINE SA FACA PROIECTE ?,VEZI IN CAT TIMP SE FACE UN UN STUDIU DE FEZABILITATE ? ,VEZI PROIECTAREA ,VEZI LICITATII ,VEZI DERULAREA UNUI PROIECT MINOR DUREAZA 24-36 DE LUNI !.CE INSTITUTE DE PROIECTARE ARE ROMANIA ?.CARE-I CAPACITATEA ROMANIEI DE A IMPLEMENTA UN PROIECT ?,CATE SOCIETATI COMERCIALE ROMANESTI POT PARTICIPA , DUPA CUM SE VEDE ORCE PROIECT VA STA LA COADA PENTRU ORCE FLEAC ,TIMPUL SE SCURGE !!.MAREA HOTIE PENTRU CEI CARE AU OCHI SI PENTRU CINE ARE MINTE SA PRICEAPA ESTE MARELE JAF LA CARE VOM FI MARTORI „TOATE SCUMPIRILE DE ENERGIE SI GAZE AU VENIT DUPA APROBARILE PNNR ,ODATA CU SCUMPIRILE LA ENERGIE SI GAZE SE SCUMPESC TOATE :DE LA MATERIALE DE CONSTRUCTIE LA EXECUTIE + TAXE + COMBUSTUBILI + FORTA DE MUNCA REZULTATUL REAL AL PNRR = UN FASSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS CELE 29 MILIARDE SE VOR IMPARTI LA 3 sau la 5 ADICA LA DE CATE ORI A CRESCUT PRETURILE IN ACESTE ULTIME 4 LUNI !,MAI CONCRET CEEA CE FACEAI ANUL TRECUT CU 5 MILIARDE EURO VEI FACE IN ACEST PNNR CU 25 MILIARDE !!!!!!!!!!!
    BASCA DOBANZILE CE LE VEI PLATI PE BANII IMPRUMUTATI ADICA PE ACEI 15 MILIARDE DIN CELE 29 CAT E VALOAREA AVIZATA A PNNR .
    BELITI BINE OCHII LA CE FACETI CA TEAPA DEJA ATI SEMNATO IDIOTILOR .

  3. planul de indatorare si saracire a Romaniei. „felicitari” pentru #noaptea mintii ! „felicitari” tuturor celor care continua sa doarma pe viitorul copiilor lor – SCLAVIA – asta daca va mai supravietui cineva, la ce urmeaza. in timp ce securimea asteapta cu balele scurse pe pantofi si bratele intinse, cu palmele intoarse si deshtele rasfirate „miliardele” „aveti de luat”, deja se fac planuri la foc continuu, intre cateva liniute de prafuri si ceva pornografie infantila, cum sa infiinteze „comisii” si „comitete” de SIFONARE A HARTIEI „AVETI DE LUAT SLUGILOR” !! TREZITI-VA BHAI ODATA! Nu mai dormi Romania!

  4. Ne inunda prostia si hotia! Deja PNRR a scazut cu 2 miliarde suma promisa, pentru ca “ne-am dezvoltat prea mult”. Dar am contractat alte imprumuturi, de 57 miliarde de euro, care nu se vad! Adica ramanem doar cu datoria plus dobanzile aferente, fara sa beneficiem de bani!

  5. Pana sa investeasca cineva in ceva prin tara asta,nu se inteleg la spagi cu romanii,asa ca ramanem in faza de consultanta iar investitiile se muta la altii care nu sunt reprezentati prin hoti.

  6. Pai ce sunt 6 mld fata de cele 50 si ceva imprumutate in 2020 si 2021 de PNL? Ati vazut unde s-au dus? Astea 6 ajung de proiecte de fezabilitate si anteruri. 😀 Nu inteleg ce asteptari au romanii de la 6 miliarde de euro. In Dubai Burj Khalifa a costat 1,5 miliarde. No, daca om vedea noi 4 turnuri de alea de banii astia in Romanistan, sa ma anuntati. Imi pun pene in fund cum s-ar zice prin presa 😀 Nu mai zic de 57 de miliarde cate capodopere arhitectonice ar fi trebuit sa avem, cate autostrazi etc etc etc

  7. INFLATIA II BAGA IN FALIMENT PE DATORI !,PNRR II BAGA IN RAHAT PE TOTI ROMANII .DINTR-UN POEM O SA FIE UN REZUMAT !.MULT VISATELE MILIARDE VOR DEVENI CATEVA SUTE DE MILIOANE ,DEVALORIZAREA ESTE PROVOCATA TOT DE AMERICANII CARE AU REPORNIT TIPARNITA SI AU ARUNCAT PE PIATA 7 000 DE MILIARDE DE $ NUMAI IN 2021 ,ASTA NU O STITI ?.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.