Reforma șchioapă în justiție Milioane de euro au rămas necheltuite

România a cheltuit doar 76,57% din valoarea totală de 142 milioane de euro alocate în cadrul Proiectului privind Reforma Sistemului Judiciar la Ministerul Justiției și a realizat doar două componente din patru, respectiv Componenta (B) Consolidarea capacității administrative a instanțelor și (D) Dezvoltarea instituțională a instituțiilor judiciare, în timp ce două componente nu au fost realizate în totalitate, respectiv (A) Reabilitarea infrastructurii instanțelor și (C) Sprijinirea gestiunii informațiilor la instanțe. Acestea sunt concluziile Curții de Conturi care a efectuat un audit al performanței privind Economicitatea, eficiența și eficacitatea utilizării fondurilor alocate în cadrul Proiectului privind Reforma Sistemului Judiciar la Ministerul Justiției.

Proiectul privind reforma sistemului judiciar a avut ca obiectiv sporirea eficienţei instanţelor şi îmbunătăţirea responsabilizării sistemului judiciar, având ca rezultat reducerea corupţiei şi sporirea transparenţei actului de justiţie, după cum rezultă din Legea
nr. 205/2006. Proiectul, elaborat în baza Strategiei de reformă a sistemului judiciar și a Planului de acțiune pentru implementarea acesteia pentru perioada 2005-2007, a fost finanțat dintr-un împrumut acordat de BIRD în valoare de 110 milioane de euro la care s-a adăugat contribuția României în sumă de 32 milioane de euro.

Din împrumutul BIRD de 110 milioane de euro, plățile efectuate au fost de 102,3 milioane de euro și au reprezentat un procent de 93% din total împrumut, iar din contribuția părții române la finanțarea Proiectului, egală cu echivalentul a 32 milioane de euro, au fost efectuate plăți de 6,4 milioane de euro reprezentând doar 20% din contribuția națională asumată.

Pe total Proiect, plățile efectuate au fost de 108,7 milioane de euro și au reprezentat un procent de 76,57% din valoarea totală de 142 milioane de euro.

Termenul inițial de finalizare al Proiectului (01.10.2010) a fost modificat și completat prin amendamente la Acordul de împrumut, astfel că termenul de finalizare a fost stabilit până la data de 31.03.2017. Deși termenul final a fost prelungit cu 7 ani, în condițiile în care termenele negociate inițial au fost nerealiste, Proiectul nu a fost realizat în totalitate. În contextul în care s-a renunțat la finanțarea anumitor obiective și teme, iar termenul de finalizare al Proiectului a fost prelungit cu circa 7 ani peste perioada inițială, s-a constatat un ritm lent al implementării Proiectului, care a condus la anularea unui procent de 7% din valoarea împrumutului (7,6 milioane de euro).

Pentru obiectivele din cadrul componentelor A și C care nu au fost finalizate la 31.03.2017, finanțarea s-a asigurat în continuare atât din bugetul de stat, cât și dintr-un nou împrumut BIRD, astfel că din punct de vedere al eficacității, gradul de îndeplinire a obiectivelor nu a fost cel programat.

La data întocmirii raportului de audit, în cadrul componentei A, două obiective de investiții nu erau finalizate, iar un obiectiv a fost finalizat în anul 2018. În ceea ce privește componenta C, deși s-a urmărit conceperea unui sistem de management al resurselor pentru sectorul judiciar (RMS), care să cuprindă managementul resurselor financiare, materiale şi umane, precum şi funcţii de sprijin pentru management, prin furnizarea de servicii, bunuri şi pregătire, la încheierea finanțării din împrumutul BIRD, sistemul RMS și procesul de migrare a datelor, care condiționează operabilitatea acestuia, nu erau finalizate.

Sistemul RMS a fost supradimensionat și excesiv de ambițios și, prin complexitatea sa, a condus la costuri și întârzieri în implementare. Se poate aprecia că economicitatea este afectată negativ de cele aproape trei milioane de euro cheltuite în intervalul 2013-2019, din bugetul de stat, în afara Proiectului, pentru susținerea aplicațiilor informatice utilizate în paralel în cadrul sistemului judiciar și care urmau a fi înlocuite de RMS.

În cadrul componentei (A) Reabilitarea infrastructurii instanțelor au fost reabilitate 16 obiective de investiții din cele 19 planificate.
Reabilitarea și construcția noilor sedii ale instanțelor, executate conform standardelor de proiectare internaționale, au contribuit la sporirea eficienței prin soluționarea unui număr mare de cauze, precum și printr-o utilizare mai rațională a spațiilor ceea ce a condus la îmbunătățirea moralului și motivarea personalului. Sălile de judecată au fost proiectate astfel încât să ofere căi de acces separate pentru judecători, inculpați, procurori, martori, avocați și public, fiind astfel îmbunătățit fluxul de lucru și s-a asigurat limitarea „interacțiunii neoficiale” (corupția). Au fost respectate și îndeplinite standardele privind tratamentul persoanelor deținute
(separarea între bărbați, femei și minori), siguranța tuturor părților (inculpați, polițiști de penitenciare, avocați). Spațiile de arhivare corespunzătoare previn dispariția sau utilizarea abuzivă a dosarelor.

În cadrul componentei (C) Sprijinirea gestiunii informațiilor la instanțe, introducerea înregistrării audio a tuturor ședințelor de judecată la nivelul tuturor instanțelor din România a fost una dintre cele mai mari realizări ale proiectului, datorită gradului
sporit de transparență și responsabilitate pe care îl oferă și datorită faptului că este foarte apreciat de către utilizatori ca instrument practic. La data închiderii proiectului, sistemele de înregistrare audio integrate erau operaționale în toate instanțele naționale și în toate cele 699 săli de judecată, fiind disponibile la cerere oricărei părți interesate. Înregistrările audio sunt solicitate și utilizate, inclusiv pentru a verifica conduita judecătorilor, constatându-se că judecătorii și-au îmbunătățit conduita și profesionalismul odată cu introducerea înregistrării audio a ședințelor de judecată.

Din cele 25 de obiective de investiții propuse inițial, pe parcurs, la 7 obiective s-a renunțat, iar un obiectiv a fost introdus la finanțare conform hotărârilor Comitetului Director al Proiectului. Plățile efectuate în perioada derulării împrumutului (2006 – 31.07.2017) pentru reabilitarea a 19 obiective de investiții și servicii de consultanță pentru elaborarea standardelor de proiectare
au fost în valoare de 80.888.540 euro (79.717.821 euro din împrumutul BIRD și 1.170.719 euro din componenta națională).
Trei obiective (Tribunalul Sibiu, Tribunalul Prahova și Palatul de justiție Prahova) nu au fost finalizate în totalitate în perioada derulării proiectului, fiind finanțate în continuare din fondurile unui alt împrumut (BIRD 4965-RO) și de la bugetul de stat. La data finalizării auditului, două obiective din cele 19, respectiv Tribunalul Sibiu și Palatul de Justiție Prahova se aflau în curs de finalizare.

În România funcționează un număr total de 237 instanțe (15 curți de apel, 46 tribunale și 176 judecătorii) în sedii proprii, cu excepția unui număr de 12 care își desfășoară activitatea în sedii închiriate. După cum rezultă din datele prezentate de Ministerul Justiției, până la data de 30.03.2020, la un număr de 57 instanțe au fost efectuate reabilitări ale sediilor sau au fost
construite sedii noi, atât cu finanțare din împrumuturi externe, cât și din bugetul de stat.

În perioada 2011-2017 o parte dintre obiectivele prevăzute în proiect au fost realizate cu finanțare prin Acordul de Împrumut nr. 4811 – RO privind implementarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, iar ulterior închiderii proiectului obiectivele nefinalizate au fost continuate cu finanțare din bugetul de stat, dar și din alt împrumut BIRD. Au fost astfel finalizate, în perioada 2011-2019, un număr de 17 obiective de investiții constând în construcții noi în șase cazuri, reabilitare și amenajare în cinci cazuri, respectiv reabilitare, amenajare și extindere în șase cazuri.

Conform prevederilor Acordului ratificat prin Legea nr. 205/2006, inițial, pentru aproximativ 25 de obiective de investiții valoarea estimată a lucrărilor civile ce trebuiau a fi executate a fost de 65.900.000 de euro din împrumutul BIRD (reprezentând 85% din
valoarea de finanțare a proiectului pentru execuția acestor lucrări). Din contribuția României s-a asigurat cota de 15% pentru execuția acestor lucrări până la data de 10.11.2010 (data aprobării Amendamentului la Acordul de împrumut prin HG nr.1133/2010), după această dată cota de finanțare a lucrărilor a fost de 100% din împrumutul BIRD. Până la finalizarea Proiectului,
numărul obiectivelor de investiții a ajuns la 19, respectiv a scăzut cu 24%.

Astfel, raportându-ne la suma alocată inițial din împrumut pentru lucrări civile, respectiv de 65.900.000 euro pentru 25 obiective și plățile în sumă de 70.276.967 euro, efectuate în perioada 2010 – 31.07.2017 din tragerile din împrumutul BIRD, s-a constatat că pentru realizarea celor 19 obiective de investiții au fost înregistrate creșteri de 7% față de valoarea inițială de la data
ratificării Acordului de împrumut.

Practic, deși numărul obiectivelor de investiții a scăzut cu 24%, de la 25 la 19, valoarea plăților din tragerile din împrumutul BIRD, pentru execuția lucrărilor civile, a crescut cu 7% față de valoarea stabilită inițial în Anexa nr. 1 la Legea nr. 205/2006 cu modificările și completările ulterioare.

Pentru realizarea celor 19 obiective de investiții au fost încheiate 21 de contracte de lucrări civile (la Judecătoria Săliște și Tribunalul Sibiu au fost încheiate câte 2 contracte) în valoare totală de 71.447.686 de euro din care suma de 70.276.967 de euro a fost achitată din împrumut, iar suma de 1.170.719 de euro din componenta națională. Contractele de lucrări au fost încheiate în mare parte cu societăți din România, dar și din alte țări, diverse asocieri de firme.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.