Gerhard Karner, ministrul austriac de Interne, se menține în linia enunțată deja de cancelarul austriac Karl Nehammer, așteptat a București săptămâna aceasta, la Congresul Partidului Popular European (PPE).
Nu ne vom grăbi cu o decizie privind aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen, spune acesta, spulberând orice urmă de speranță privind aderarea României la Schengen.
Karner a declarat că țara sa va analiza efectele intrării României și Bulgariei în Schengen cu frontierele aeriene și maritime, înainte de a decide privind o eventuală intrare a celor două țări și cu granițele terestre, arată B1Tv.
După lungi negocieri cu Sofia și București, am ajuns la un compromis la sfârșitul anului trecut, dar încă nu știm cum va funcționa Schengen de la sfârșitul lunii martie; orice altceva ar fi pripit și contraproductiv, a mai spus Karner potrivit radioului public bulgar, citat de G4Media.
Comisia Europeană presează Austria să renunțe la opoziție și să accepte intrarea celor două state în Schengen cu drepturi depline.
Răspunsul Vienei este inflexibil, ea pretinde ca ambele țări să primească înapoi refugiații înregistrați care locuiesc în prezent în Austria și să garanteze securitatea la frontierele externe ale UE.
„Aproape două treimi din cererile de statut în țara noastră provin de la cetățeni din aceste două țări”, a mai spus ministrul austriac de Interne, care e reprezentant al Partidului Popular conservator.
În schimb, Verzii, partenerii de coaliție ai conservatorilor, au transmis că declarațiile lui Karner nu reflectă poziția guvernului de la Viena.
Între timp, Comisia Europeană, România și Bulgaria au lansat cadrul de cooperare privind gestionarea frontierei şi a migraţiei, informează Agerpres.
„După un proiect-pilot reuşit trecem la cadrul de cooperare. Acesta va ajuta la migraţie, cooperare poliţienească şi returnări”, a scris comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, pe platforma X.
Atenţia se va concentra în special pe sprijinul pentru măsuri consolidate cu privire la gestionarea frontierelor, azilul şi primirea migranţilor, sistemul de returnare şi cooperarea consolidată între forţele de poliţie în spaţiul Schengen şi pe începerea pregătirilor pentru implementarea Noului Pact privind migraţia şi azilul în Bulgaria şi România, în particular în legătură cu planurile de implementare naţionale.
Pe 4 și 5 martie, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al UE se reuneşte pentru a discuta subiecte precum Spaţiul Schengen, azilul şi migraţia, agenda legislativă a Consiliului, combaterea traficului de droguri și criminalitatea organizată.
curand o sa le pupati si mainile. In loc sa ii goniti acasa cu OMVul lor de doi bai, va ploconiti ca la moastele sfintilor.
Nu mai avem nici-un barbat la conducerea Romaniei…
Acest tofligar nu merita mai mult decat un HU !!! din partea romanilor.
Acest individ ne-a batjocorit. Nedumerirea este: ce tara ar fi procedat ca Romania?! Sa nu faca nimic atat timp?! Stai si astepti sa-ti de o plama si pe celalalt obraz.
Uniunea europeana si odata cu ea si gunoiul Schengen nu vor mai fi de actualite. Sunt in pragul desfiintarii. Fritzul de mana a doua stie acest adevar dar isi bate joc de romanii naivi.
Tobias Ellwood, fostul subsecretar de stat britanic pentru apărare, responsabil pentru veterani, a recunoscut că scurgerea de informații este îngrijorătoare, deși Rusia știa probabil despre prezența britanică, având în vedere intensitatea activităților sale de spionaj, dar acum a primit confirmarea oficială. „Dar asta nu ar trebui să împiedice unele discuții serioase care au loc pe coridoarele diplo nterceptarea audio publicată vineri de editorul RT, Margarita Simonyan, arată ofițeri germani ai Luftwaffe discutând despre modul în care rachetele de croazieră Taurus ar putea fi folosite pentru a încerca să arunce în aer podul Kerci care leagă Rusia continentală de Crimeea.
În conversație, generalul-maior Ingo Gerhartz, care servește ca inspector Luftwaffe, poate fi auzit descriind trupele britanice ca fiind în Ucraina, asistându-i pe ucraineni în utilizarea operațională a rachetelor de croazieră Storm Shadow împotriva țintelor aflate la 150 de mile în spatele liniilor rusești.matice dintre Germania și Marea Britanie și NATO în special și de ce s-a întâmplat acest lucru în primul rând”, a adăugat Elwood. Marea Britanie a fost forțată să confirme prezența unui „număr mic de personal” în Ucraina săptămâna trecută, deși nu a spus ce sarcini întreprind, pe fondul îngrijorărilor că orice posibilă implicare în luptă ar putea fi văzută ca o escaladare de către Moscova.