Moara de hârtie din Satul Meșteșugurilor

Într-o societate în care istoria a trecut la capitolul „și altele“, o mână de oameni au reușit să dezvolte foarte aproape de București un tărâm care să reînvie, să păstreze și să transmită tradiții manufacturiere românești, dar și universale. De la fabricarea hârtiei, tipărire și legătorie până la olărit, fierărie și țesut. Toate într-un perimetru de doar 5.000 de metri pătrați, încărcat cu căldură și bucurie sufletească.

Povestea acestui loc începe în anul 2013, când Ion Georgescu și câțiva prieteni au dorit să revitalizeze o serie de meserii uitate. Au reușit să acceseze un grant în valoare de 200.000 euro, din partea guvernului norvegian, care a înțeles proiectul și i-a „mirosit“ valoarea pentru umanitate. Odată fondurile puse la dispoziție, s-a trecut la implementare. Chiar și construcțiile care adăpostesc atelierele sunt făcute în mod tradițional: case din paiantă, chirpici sau pământ bătut. Aici, tehnologia nu se regăsește decât în camerele de supraveghere care monitorizează perimetrul. În rest, totul este manufacturat.

Artă în secolul vitezei

Satul meșteșugurilor este dedicat îndeletnicirilor de odinioară din satul tradițional românesc, adaptate contextului contemporan, și își propune să recreeze atmosfera satelor de odinioară, să dăruiască o stare de bine, să-i inspire și să-i convingă pe cei care-l vor vizita că meșteșugurile sunt minunate, că pot supraviețui și în secolul vitezei și că, punându-le frumos în valoare, ne putem hrăni sufletul cu cele mai neprețuite daruri. „În Satul nostru, meșteșugurile tradiționale au fost aduse mai aproape de oameni, pentru a fi cunoscute și îndrăgite. Astfel, lucrăm în ateliere de prelucrare a lemnului, fierărie, prelucrare a stufului, olărit, țesut şi pregătim ateliere de morărit tradițional, brutărie şi prelucrare tradițională a fructelor și legumelor. Iar activitățile din Sat le-am gândit punând accentul pe educație, prin meșteșug și creație“, spune reprezentantul Asociației Moara de hârtie, Ion Georgescu.

Visul devenit realitate

„Moara de hârtie este un loc creat să aducă bucurie. A fost idee și vis, iar acum a devenit realitatea la care lucrăm în fiecare zi. Conceput ca un atelier-muzeu, Moara de hârtie se dezvoltă ca un spaţiu ce reînvie, păstrează şi transmite tradiţii manufacturiere româneşti şi universale. Am început cu hârtia manuală, legătoria de carte şi tiparul manual, iar din 2016 am adăugat șapte meşteşuguri tradiționale în cadrul Satului meșteșugurilor“, povestește Ion Georgescu. „De asemenea, atât în micul atelier-muzeu din Comana, cât și în Satul meșteșugurilor, am început producția din ce în ce mai variată de obiecte manufacturate și finisate pe echipamentele istorice din atelierele meșteșugărești. Toate acestea, cu ajutorul și pentru cei din Comana și satele din jur, întrucât am înțeles că rolul nostru, pe lângă educație și păstrarea meșteșugurilor, este și să oferim șanse oamenilor din comunitate. Am reușit să oferim locuri de muncă pentru localnici. În prezent, suntem 15 oameni care muncim aici zi de zi“, a adăugat el.

Vizitatorul – pus la treabă

În zona dedicată cărților găsim mașini de tipărit din vremuri de mult apuse. Cel mai vechi exponat este o ghilotină de tăiat carton fabricată în anul 1889, dar și o presă aurie, cu ajutorul căreia încă se mai fac ornamentele pentru coperta cărții. Unele funcționează pe gaz, altele pe curent electric. Un perimetru special este dedicat zețăriei și colecției de litere pe diferite caractere. Toate acestea au fost salvate de la casare. Vizitatorul este pus la treabă și poate face cu mâna lui coala de hârtie, pe care o poate tipări cu un text compus de el și pe care o poate lua acasă. Puțin mai sus este atelierul de țesut. Aici se țes ii, covoare și brâuri pe modele și războaie de pe vremea bunicilor. Într-o mică fierărie se confecționează obiectele necesare Satului meșteșugarilor. De asemenea, atelierul de tâmplărie a avut un aport important în acest proiect, de la prelucrarea bârnelor și confecționarea mobilierului până la decorațiuni și jucării care se vând în magazinul propriu. Fiecare piesă este unică pentru că este prelucrată manual. Nu se vor regăsi două la fel. La momentul vizitei, în acest atelier se prelucrau decorațiuni pentru Crăciun. La fel, și în atelierul de olărit, unde se confecționau diferite piese dedicate sărbătorilor de iarnă. De curând au achiziționat o moară de apă din județul Sibiu, pe care au salvat-o de la pieire. Aici se va prelucra grâul care va fi transformat în produse de panificație în brutăria recuperată de la Armată. Cel mai ambițios gând al soților Dana și Ion Georgescu este acela de a demonstra că meseriile tradiționale sunt viabile și în secolul vitezei, dominat de calculatoare și tehnologie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.