Moldova: Pro-rușii atacă la baionetă relațiile dintre cele două maluri ale Prutului

„Trădarea” președintei? Între alarmism, Constituție, opinii personale și rol instituțional

„Menținerea Maiei Sandu în funcția de președinte reprezintă o amenințare pentru existența Republicii Moldova”, relatează agora.md. Așa a reacționat Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) la recentele declarații făcute de președinta țării, Maia Sandu, pentru un podcast britanic. În discuția cu jurnaliștii, președinta a declarat că ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România în eventualitatea organizării unui referendum pe acest subiect. Potrivit PSRM, Maia Sandu ar trebui „să demisioneze imediat”. În acest editorial am reflectat cât de justificate sunt temerile socialiștilor, de ce posibilități legale dispune sau nu președinta pentru a iniția unificarea țării cu un alt stat și cât de oportune sunt declarațiile Maiei Sandu din perspectiva rolului său constituțional și a contextului politic actual.

În reacția sa oficială, PSRM s-a arătat deranjat de declarațiile Maiei Sandu, calificându-le drept „un act deschis de trădare politică îndreptat împotriva statalității moldovenești”.

Potrivit socialiștilor, prin declarațiile sale, Maia Sandu ar fi recunoscut că, din punctul ei de vedere, Republica Moldova nu reprezintă o valoare care trebuie păstrată. Totodată, PSRM afirmă că Maia Sandu ar fi utilizat funcția de șef al statului drept tribună pentru a submina „bazele statalității moldovenești”.

Anatol Țăranu: Salvarea noastră este reîntoarcerea acasă, în spațiul național românesc

Salvarea noastră în actualul context geopolitic este reîntoarcerea acasă, în spațiul vital, național românesc. Declarații în acest sens au fost făcute de istoricul și comentatorul politic Anatol Țăranu, în cadrul emisiunii „FORUM” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit acestuia, recentele afirmații ale președintei Maia Sandu privind votarea reunirii Republicii Moldova cu România la un eventual referendum sunt deosebit de relevante prin prisma funcției pe care aceasta o deține. Istoricul a amintit că Maia Sandu și-a mai exprimat anterior o poziție similară, dar nu în calitate de șefă a statului.

„Acum, ea spune acest lucru în calitate de președinte al Republicii Moldova, care are toate responsabilitățile unui lider de stat și care are acces la informații, cu care nu sunt familiarizați mulți cetățeni de rând. Maia Sandu știe ce spune. Maia Sandu este un politician care își cântărește foarte bine discursul public. Ea nu a fost observată cu niște declarații, care deviază de la discursul ei tradițional. Și, din acest punct de vedere, această declarație se înscrie perfect în ceea ce Maia Sandu ca președinte al Republicii Moldova conștientizează sută la sută. Este importantă argumentarea cu care a venit Maia Sandu afirmând că va vota la un posibil referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România. (…) Ea vorbește despre schimbările majore care se întâmplă acum”, a precizat Anatol Țăranu.

Experți, despre declarația Maiei Sandu privind unirea: „Prima mutare ar trebui să fie din partea R. Moldova și apoi România să întreprindă pași”

Subiectul reunirii R. Moldova cu România, readus în atenție de președinta Maia Sandu într-un interviu acordat recent unor jurnaliști britanici, este tratat cu deschidere la București, afirmă jurnalistul de peste Prut Robert Lupițu. Totodată, amenințarea rusă ar putea deveni un real motiv al unei eventuale decizii istorice de reunire a celor două state românești, a declarat analistul Nicolae Negru la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, ediția din 13 ianuarie.

Potrivit analistului Nicolae Negru, deși șefa statului a explicat poziția sa privind votul în favoarea unirii la un eventual referendum ca fiind una personală, contextul războiului a adus subiectul în premieră pe agenda publică internă, precum și pe cea europeană.

„Această opinie personală a avut ecouri foarte puternice. Desigur, în România, dar și în presa europeană. E poate pentru prima dată când se vorbește în Europa despre această temă. S-a mai vorbit la această temă în 2016, dar acum ea vorbește din funcția de președinte”, a declarat analistul, la Moldova 1.

Victoria Furtună va fi audiată vineri de Autoritatea Națională pentru Cetățenie din România după solicitarea SRI

Serviciul Român de Informații (SRI) a cerut Autorității respective retragerea cetățeniei române a Victoria Furtună, președinta partidului „Moldova Mare” din Republica Moldova, care deține dublă cetățenie, cea a R. Moldova și cea a României. Astfel, aceasta este așteptată vineri, 16 decembrie, la sediul din București al Autorității Naționale pentru Cetățenie pentru audiere, scrie Europa Liberă România.

Pe 18 septembrie 2025, Victoria Furtună posta pe pagina sa de Facebook că cetățenia română a acesteia nu i-a fost retrasă.

„Destul cu minciuna și manipularea! Astăzi puterea și servitorii ei au coborât și mai jos, la un nou nivel de disperare. Folosind cadavre politice, precum fostul ministru al apărării Anatol Șalaru, ei răspândesc falsuri murdare despre faptul că mi-ar fi fost retrasă cetățenia română. Declar deschis și ferm: Nimeni nu mi-a retras nimic. Această informație este o minciună creată în cabinetele puterii pentru intimidare și discreditare”, a declarat Furtună.

Gruparea separatistă de la Tiraspol își intensifică practicile de intimidare a populației

Gruparea separatistă de la Tiraspol își intensifică practicile de intimidare a populației. Potrivit Asociației Promo-LEX, sunt promovate lozinci ce prevăd chemarea rezerviștilor la instruiri și chiar recrutarea obligatorie a bărbaților care nu se află în rezervă, relatează Jurnal TV. Recent, Tiraspolul a introdus un nou regim de urgență economică, pentru 30 de zile, pe fondul instabilității livrărilor de gaze. „Sunt restrânse toate drepturile fundamentale”, atrag atenția reprezentanții Guvernului.

„Aceste abordări abuzive, ilegale și provocatoare sunt menținute și continuate de către factorii de propagandă de la Tiraspol pe parcursul mai multor ani, urmărind aceeași tactică de a autoizola regiunea, de a îndoctrina militar diverse categorii de persoane, de a promova cenzura informațională și a limita oamenii în drepturi și libertăți fundamentale”, a menționat Mariana Sarî, purtătoare de cuvânt a Biroului de reintegrare.

Experții Promo-LEX menționează caracterul sistemic al militarizării populației din stânga Nistrului. Tinerii sunt expuși riscurilor de abuz, violență și încălcare a drepturilor fundamentale în cadrul structurilor paramilitare ilegale. Până în martie 2026 a fost extins nivelul „galben” de alertă teroristă.

În acest context, analistul politic Oazu Nantoi reiterează că regimul din stânga Nistrului este unul anticonstituțional, care încalcă sistematic drepturile fundamentale ale locuitorilor regiunii, inclusiv ale cetățenilor Republicii Moldova.

Interes-record pentru cetățenia R. Moldova printre locuitorii din stânga Nistrului. Experții propun controale mai stricte la linia administrativă

Interesul locuitorilor din stânga Nistrului pentru cetățenia Republicii Moldova este în creștere accelerată, pe fondul modificării legislației, al crizei economice din regiune, precum și al avantajelor oferite de parcursul european al țării, relatează Moldova 1. În acest context, experții nu exclud introducerea, treptată, a unor controale mai riguroase ale actelor de identitate la linia administrativă de pe Nistru, invocând necesitatea consolidării securității naționale.

Doar în ultimele patru luni ale anului 2025, peste 2.000 de persoane din stânga Nistrului au depus cereri pentru obținerea cetățeniei Republicii Moldova, un număr cu aproape 50% mai mare față de perioada similară din 2024. Creșterea vine în contextul în care autoritățile de la Chișinău au modificat procedura de acordare a cetățeniei pentru locuitorii regiunii transnistrene, introducând criterii suplimentare de verificare.

Potrivit noilor reguli, nu mai este suficient doar un act care să ateste nașterea pe teritoriul regiunii, ci este necesar ca cel puțin unul dintre părinți să fie cetățean al Republicii Moldova.

Pe piața UE ajung 71% din exporturile din regiunea transnistreană

Agenții economici din regiunea transnistreană exportă 71% din totalul activităților comerciale pe piața UE. Principalele destinații sunt România, Polonia și Italia, transmite IPN.

Potrivit Biroului politici de reintegrare, în anul trecut au fost eliberate 3 894 de certificate de origine a mărfurilor pentru agenții economici din stânga Nistrului, dintre care 2 099 au confirmat originea preferențială a mărfurilor în comerțul cu statele membre ale Uniunii Europene.

Totodată, atât dinamica exporturilor, cât și cea a importurilor a scăzut față de anii precedenți. În 2025 au fost cu 12% mai puține exporturi decât în 2023, iar importurile din UE au fost de 48%, cu 6% mai puțin decât cu doi ani în urmă.

România și R. Moldova vor construi 4 poduri peste Prut: „Podul Albița – Leușeni va fi demolat”

Până în 2030, România și Republica Moldova vor construi patru noi poduri peste Prut, a declarat secretarul de stat în Ministerul Infrastructurii din România, Ionel Scrioșteanu, în cadrul emisiunii „Conexiuni Economice” de la TVR MOLDOVA.

„Am semnat și contractele pentru încă patru poduri la nivel de primă etapă de proiectare. Am trecut în etapa a doua în care am trecut poziția efectivă a viitoarelor poduri, conexiunile cu drumurile de legătură ce vor fi realizate în așa fel încât și acestea să fie date în trafic la momentul finalizării cu conexiunile cu drumurile existente. Noi intenționăm ca până în 2030 și aceste noi poduri să le finalizăm și să identificăm soluții ca fiecare raion din R. Moldova să aibă cel puțin un pod peste Prut cu județele sau regiunile din România”, a declarat Ionel Scrioșteanu.

Potrivit oficialului, România a alocat din bugetul național finanțarea studiilor de fezabilitate. „Sperăm că, până la momentul când finalizăm studiul de fezabilitate, să avem sursa de finanțare identificată și să începem construirea podului. Cred că până în 2030 le vom avea construite pe toate patru, având în vedere experiența bună pe care o avem cu primul pod la nivel de autostradă de la Ungheni”, a spus oficialul.

Vinul moldovenesc cucerește lumea: peste 800 de medalii în 2025

Vinul moldovenesc reuşeşte să devină tot mai cunoscut şi apreciat la nivel internaţional, relatează Moldpres. În ultimii ani, Republica Moldova a reușit să aducă cramele în prim-planul exportului mondial de vin, iar în 2025 a fost apreciat la cele mai prestigioase evenimente internaţionale, reuşind să obţină peste 800 de medalii la 26 de competiții desfășurate pe trei continente.

Obţinerea unui număr record de medalii la o serie de competiții, prezența în marile capitale europene și găzduirea, în premieră, a unor evenimente de anvergură mondială, cum ar fi prestigiosul Concours Mondial de Bruxelles, au demonstrat că Republica Moldova poate concura cu regiunile vitivinicole consacrate.

ŞTEFAN IAMANDI, director, Oficiul Naţional al Viei şi Vinului: Avem rezultate excepţionale dacă vorbim despre spumante, la concursul Effervescents du Monde, care a avut loc în Franţa, la mama producerii spumantelor. Spumantele Republicii Moldova au intrat în top zece din toate mostrele care au fost trimise în toate ţările vitivinicole. Sunt rezultate remarcabile care confirmă calitatea şi potenţialul enorm pe care le au spumantele noastre. Totodată consumatorii nu mai consumă spumant doar de sărbători, se consumă la orice eveniment. Este o tendinţă şi un potenţial de export foarte mare pentru noi.

Datoria externă a Moldovei s-a apropiat de 60% din PIB. Cât de mare este riscul pentru economie?

Datoria externă totală a Republicii Moldova – a statului și a companiilor private – s-a apropiat de 60% din PIB la sfârșitul primelor nouă luni ale anului 2025, relatează Newsmaker. În același timp, datoria publică propriu-zisă (externă și internă) rămâne sub pragul de 40% din PIB. NewsMaker a analizat structura datoriei Republicii Moldova și ce riscuri comportă aceasta pentru economia țării.

La sfârșitul lunii septembrie 2025, datoria externă totală a Republicii Moldova se ridica la 11,6 miliarde de dolari, echivalentul a 58,9% din PIB. Datele sunt prezentate de Banca Națională în statisticile privind balanța de plăți pentru trimestrul III al anului 2025.

Potrivit BNM, în primele nouă luni ale anului, datoria externă a crescut cu 2,2% raportat la PIB. Prin comparație, la 31 decembrie 2024, datoria externă totală a Moldovei era de 10,3 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 4,8 miliarde de dolari reprezintă datoria statului, iar 6,7 miliarde de dolari – datoria sectorului privat. La sfârșitul anului 2024, datoria publică externă era de 4,3 miliarde de dolari, iar cea privată – de 6 miliarde de dolari.