În rânduiala Bisericii Ortodoxe este marcată ziua de Sâmbată ca zi de pomenire a celor adormiți. Această zi de Sâmbătă de Sâmbăta mare, zi în care Iisus Hristos a fost așezat în mormânt iar punct de vedere teologic, mai profund, este ziua în care Mântuitorul a coborăt în iad ca să îi înălțe pe cei adormiți, după cum și rugăciunea transmite: „În mormânt cu trupul, în iad cu Sufletul, ca un Dumnezeu, în Rai cu tâlharul și pe scaun ai fost, Hristoase, cu Tatăl și cu Duhul, toate umplându-le, Cel ce ești necuprins.”
Pentru că Biserica Ortodoxă îndeamnă la rugăciune s-au stabilit două zile de Sâmbătă pentru pomenirea celor din veac adormiți, adică pentru a se face pomenirea tuturor celor care au adormit în dreapta credință, părinți, frați, surori, bunici, strabunici, strămoși, prieteni, cunoștințe, sihaștrii, monahi, clerici și pe tot sufletul creștinesc care s-a săvărșit în dreapta credință. Aceste două zile de Sâmbătă sunt: sâmbăta dinaintea Duminicii Lăsatului sec de carne (a înfricoșătoarei Judecăți) și sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (sâmbăta Rusaliilor).
Acestor două zile se alătură și aceasta a moșilor de toamnă. Aceasta cea din urmă este stabilită în perioada 26 octombrie – 8 noiembrie dar în funcție de anumite zone ale țării în care tradițiile diferă, data de pomenire poate fi diferită. Faptul care contează cel mai mult este rugăciunea noastră, a celor vii pentru că pentru un suflet care a adormit, rugăciunea este cea mai bună faptă a noastră. Cei adormiți nu mai pot face nimic pentru sufletul lor însă prin rugăciunile noastre Dumnezeu se poate milostivi și poate să îi scoată din iad, dacă noi ne rugăm pentru ei. În această zi ne rugăm pentru toți cei din veac adormiți și mai ales rugăciunile noastre să fie îndreptate către cei care au adormit în diferite feluri, despre care scrie pe larg activenews.ro.
Multumesc pentru articol. Cotidianul trebuie sa se apropie mai mult de traditiile si creditintele romanesti. Sa ne amintim ca suntem romani. Felicitari.
activenews este un site extremist, nu inteleg de ce trebuie citat
Na, că n-am știut,. ”Moșii de toamnă” ??? Păi dacă-s moși, inseamnă că incă trăiesc. Deci de ce le pui lumânări și pomana mortului ?/ Ai furat iar ceva ”tradiție” și nu știi cum s-o mai românizezi , bre ciumete ortodox mizer..
Toate sînt sărbători păgâne (paganus în lat. înseamnă neorășean, locuitor al satului) preluate, de voie, de nevoie, de biserică, aeasta dîndu-le, cu timpul, unde-au reuțit, nume creștine.
„Practicile legate de cultul morţilor, fără a atinge formele de manifestare de la Crăciun, Măcinici, Sântoader, Sângiorz, Paşte şi Rusalii, apar bine evidenţiate şi în sâmbăta dinaintea lui Sâmedru, adică la Moşii de Toamnă, numiţi şi Moşii cei Mari sau Moşii lui Sâmedru. În calendarul popular această zi este una dintre cele mai importante sâmbete ale morţilor. Ofrandele care se dau acum pentru sufletele morţilor (grâu fiert, colaci, unt, untură, lapte, brânză, fructe) indică, fără îndoială, ocupaţia celor care le fac. Interesantă este şi formula de invocare a spiritelor morţilor spusă în ţinutul Almăjului şi prin care li se cerea acestora, în schimbul pomenilor date, ajutor, belşug şi spor în casă:
„Voi moşi strămoşi
Să-mi fiţi tot voioşi,
Să-mi daţi spor în casă.
Mult pe masă,
Cu mult ajutor
În câmpul cu flori“” (Ghinoiu Ion, Sărbători și Obiceiuri Românești)
Ursule, şezi bând în arealul tău.
Tradiţia Moşilor este o alegorie. N-ai tu destui neuroni ca s-o înţelegi. E mult mai complicat decât cu aria cercului.
Apropos, ştii ce zicea Einstein? Cică „adevăratul semn al inteligenţei nu sunt cunoştinţele, ci imaginaţia”. Mai exersează.