Șocul generat de pandemie a afectat în mod disproporționat sectorul de servicii (transport, logistică și HoReCa, în mod particular), dar a redus semnificativ și producția industrială în trimestrul 2, pe fondul cererii externe reduse. Evoluțiile indică revenirea producției industriale spre cotele de la începutul anului. La nivelul PIB-ului, de altfel, impactul cel mai mare al primului val pandemic a fost resimțit prin prisma reducerii producției industriale, se arată în Planul Național de Redresare și Reziliență, documentul care arată cum vor fi cheltuite miliardele de euro de la UE.
Agricultură
Principala problemă a sectorului agricol este productivitatea scăzută – agricultura reprezintă 5% din PIB-ul României, deși în sectorul agricol sunt angrenați 22% din salariați (cu forme legale). Lipsa infrastructurii agricole (sisteme de irigații, lanțuri de distribuție) îngreunează dezvoltarea de IMM-uri în domeniu și nu facilitează producerea pe scară largă a bunurilor cu valoare adăugată mare. Deși pandemia nu va reduce în mod drastic cererea în domeniul agricol, este de așteptat ca agricultura să aibă un impact negativ asupra PIB-ului în 2020, datorită secetei pedologice accentuate care s-a manifestat în majoritatea zonelor agricole din România în ultima perioadă. Pentru a contracara efectele secetei, au fost acordate ajutoare în valoare de 833 mil. lei. Astfel, în primul trimestru, sectorul agricol a înregistrat o scădere de 6.7% comparativ cu primul trimestru din 2019.
Industrie
În contextul infrastructurii deficitare și a necorelării dintre sistemul educațional și nevoile de pe piața muncii, sectorul industrial din România (23% din PIB) a avut contribuții relativ modeste la creșterea economică încă din 2019. Principalele ramuri ale industriei care au crescut susținut în ultimii ani sunt cele producătoare de componente pentru autovehicule, produse petroliere rafinate și produse metalice. În 2020, în ciuda scăderii accentuate a producției industriale în contextul primului val pandemic, Economist Intelligence Unit estimează că sectorul industrial va fi principalul contribuitor la creșterea economică, majoritatea ramurilor industriale redresându-se după șocul din luna aprilie a anului curent. Comisia Națională de Prognoză estimează că industria va contribui cu 1.6 puncte procentuale la creșterea PIB în 2021. Cu toate aceasta, producția industrială a scăzut în prima jumătate a anului 2020, în special în ramura producătoare de componente auto. Incertitudinea generată de criză a redus semnificativ cererea pe piața de autoturisme, ceea ce s-a reflectat și în nivelul mai scăzut de producție al principalilor jucători de pe piața locală (Dacia, Ford). Exporturile de mașini și echipamente pentru transport, ramură care deține aproape 50% din totalul exporturilor, s-au redus cu 16,1%. În T3 s-a constatat o creștere a contribuției producției industriale la PIB datorată producției industriale din ramuri economice precum componente auto, producție alimentară, echipamente electronice ș.a.m.d., la niveluri similare celor din 2019.
Construcții
Sectorul construcțiilor – 7% din PIB – a evoluat în ultimul deceniu pe fondul creșterii cererii imobiliare, creștere datorată parțial
programelor guvernamentale de stimulare a creditării imobiliare („Prima Casă”). Evoluția pozitivă a domeniului a fost ajutată și de
facilitățile fiscale pentru angajații existenți, ce au redus numărul de muncitori informali în acest domeniu. Incertitudinea generată de criză nu a produs efecte asupra sectorului construcțiilor, cu excepția perioadei de lockdown. Evoluția comparativă cu cea de anul trecut a fost susținută de ritmul accelerat al investițiilor publice și de creșterea plafonului de creditare cu garanția statului prin programul Noua Casă la 140.000 euro pentru locuințe noi. Cu toate acestea, numărul de angajați în construcții a scăzut cu 13% în al doilea trimestru al anului curent, comparativ cu finele anului 2019. Conform prognozei CNSP, sectorul construcțiilor va
avea o contribuție pozitivă de 0,4% la PIB.
Energie
Sectorul energetic și-a menținut aportul la PIB în ultimii ani, în ciuda problemelor ridicate de lipsa investițiilor în infrastructură. România își acoperă din surse interne 37% din necesarul de petrol și 80% din cel de gaz. Producția energiei electrice – 42% derivată din surse regenerabile – este în ușoară scădere, în special din cauza neefectuării la timp a retehnologizărilor producătorilor de energie termoelectrică. Șocul generat de pandemie a afectat sectorul energetic prin intermediul a două canale principale: Scăderea producției industriale a determinat și o scădere semnificativă a cererii pentru energie în lunile martie-mai, iar prăbușirea cotației internaționale a petrolului în luna aprilie a avut un impact semnificativ asupra industriei petroliere, principalii actori de pe piața anunțând reduceri semnificative ale investițiilor Industria energetică are un potențial de creștere pe termen mediu, determinat atât de existența unor resurse de combustibil fosil neexploatate în largul Mării Negre (chiar dacă incoerența politicilor publice din domeniu au redus apetitul investitorilor și au încetinit dezvoltarea unor proiecte de infrastructură importante, cum ar fi BRUA), cât și de posibilitatea creșterii producției de energie din resurse regenerabile, care este necesară pentru atingerea nivelului de decarbonizare impus de UE.
Servicii
Sectorul de servicii a fost unul din motoarele creșterii economice din ultimii ani, în special prin prisma unor industrii ce au adus un nivel crescut de valoare adăugată (industria IT a contribuit, în medie, cu 12% la PIB în ultimii ani). Pandemia a avut un impact mixt în sectorul terțiar: industrii ce au avut posibilitatea să ajusteze modul de lucru al angajaților nu a fost grav afectate, în timp ce domenii precum comerțul sau HoReCa au resimțit un impact major. Astfel, scăderea pronunțată în zona serviciilor pentru populație – de 26.3% comparativ cu 2019 – a fost balansată de menținerea tendinței de creștere din sectorul IT – creștere de 12.4% și o contribuție la evoluția PIB de 0.7 puncte procentuale.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.