Mult așteptatul „summit” Biden-Putin, la Geneva, în iunie

Având în vedere că în Elveția, mai precis la Geneva, luni a avut loc o întrevedere între Jake Sullivan, consilier pentru Securitate Națională al Casei Albe, și Nikolai Patrușev, secretar general al Consiliului Național de Securitate al Rusiei, despre care Casa Albă și Kremlinul au publicat o declarație comună referitoare la pregătirea unei întâlniri Biden-Putin, cât și faptul că, tot la Geneva, duminică, a aterizat un avion cargo militar din SUA folosit drept avangardă înaintea vizitelor prezidențiale americane, mai multe surse concordante din „Țara Cantoanelor” susțin că în cunoscutul oraș Geneva ar urma să aibă loc „summitul” dintre președintele rus și omologul său american.

Biden, la primul său turneu european

Cotidianul „Tages Anzeiger” din Zurich, care citează o „sursă de încredere”, scria, luni, că această primă întâlnie la nivel înalt ruso-americană din epoca Biden ar putea avea loc în continuarea turneului pe care noul șef al Casei Albe îl va face în Europa, în iunie, când, la 12-13 iunie, va fi la întâlnirea G7, urmată imediat de „summitul” anual NATO, de la Bruxelles, după care va avea loc o întâlnire cu liderii Uniunii Europene. Ar fi vorba, deci, de perioada imediat următoare, respectiv 17, 18, 19 iunie.
A fost anunțată drept „iminentă” o declarație o declarație a Casei Albe asupra acestei proiectate întâlniri la „vârf” ruso-americane. Pe de altă parte, pe site-ul „Știri din Rusia”, marți, la prânz, încă nu era nici o știre privind o întâlnire Putin-Biden și nici despre discuțiile de luni de la Geneva dintre Nikolai Patrușev și Jake Sullivan, dar asta nu înseamnă că nu pot interveni schimbări spectaculoase de la o oră la alta.

Opiniile unor analiști autorizați, care, în trecut, au mai comentat întâlniri la cel mai înalt de acest gen, ultima fiind cea dintre Trump și Putin din Helsinki (iulie 2018), sunt că, până la urmă, noul președinte american se va întâlni în iunie cu omologul său rus, la ora actuală fiind pe agendă doar detaliile. Faptul că acel cargou militar american a ajuns deja la Geneva nu este întâmplător.
Așa s-au întâmplat lucrurile și în trecut, mai precis în 1985, când, în plin război rece, la 18-19 noiembrie, în același oraș elvețian a avut loc întâlnirea dintre președintele Ronald Reagan și liderul sovietic Mihail Gorbaciov. Ca un fapt divers cei doi au avut prima rundă de discuții la sediul delegației americane, vila Fleur-de l`Eau din Versoix, localitate în care avea reședința și regele Mihai I.

De fapt, din Europa, orașele care au găzduit atare „summituri” sunt: Parisul, mai 1960, așa numita întâlnire a marilor puteri, dar care a eșuat; Viena, unde, pe 3-4 iunie 1961, convorbirile dintre președintele John F. Kennedy și omologul său sovietic Nikita S. Hrușciov au eșuat și ele; Geneva, amintita întâlnire dintre Reagan și Gorby; Helsinki-„summitul” Trump- Putin.
De fapt, de-a lungul timpului, șefii Casei Albe au împărtășit ideea lui Dwight Eisenhower, potrivit căruia conducătorii de la Washington și Moscova trebuie să stabilească relații personale pentru a putea depăși tensiunile dintre cele două superputeri ale lumii.

Relațiile ruso-americane, la cel mai de jos nivel

Revenind la zi trebuie spus că, atât Washingtonul cât și Moscova împărtășesc ideea potrivit căreia relațiile bilaterale sunt la nivelul cel mai de jos, e drept fiecare parte dând vina pe cealaltă. Personal, cred că în rândurile liderilor Partidului Democrat din SUA persistă și s-a amplificat chiar ideea că alegerile prezidențiale din 2016 au fost influențate de ruși, democrata Hillary Clinton pierzându-le nemeritat, după părerea lor. De altfel, când, în noiembrie 2020, Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale, omologul său rus nu s-a grăbit să-l felicite.

Sub aceste auspicii destul de încordae a avut loc primul contact la nivel înalt dintre un membru al Administrației Biden și unul de la Kremlin: convorbirile dintre secretarul de Stat american Antony Blinken și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov desfășurate la Reykjavik, miercuri, 19 mai, în marja Consiliului Articii din care fac parte cele opt țări riverane regiunii: SUA, Rusia, Islanda, Canada, Danemarca, Finlanda, Suedia și Norvegia. Ca primă constatare după tratativele dintre cei doi este că părțile au reluat dialogul; în al dolea rând, obiectivul declarat al întâlnirii lor a fost acela de a deschide calea spre un „summit” Biden –Putin, ceea ce pare a se fi întâmpla, ținând seama de rapiditatea cu care a urmat amintita întâlnire Patrușev–Sullivan, de la Geneva, și aterizarea cargoului militar american pe aeroportul din același oraș. Apoi, eu cred că armistițiul dintre Israel și Hamas, intrat în vigoare la două zile de la întâlnirea Blinken-Lavrov, se datorează în bună măsură celor două părți, care au relații speciale cu fiecare dintre tabere, respectiv SUA cu Israelul, iar Rusia cu Iranul, principalul sponsor al Hamas.

Cunoscutul ziar „Washington Post” nota că, dincolo de acest „salut cu coatele” dintre Blinken și Lavrov, „cei doi au făcut schimburi de surâsuri înainte de a se așeza și a discuta despre importanța cooperării mutuale- un tablou mult mai amical decât prima întâinire, foarte belicoasă, dintre Blinken și omologul său chinez, din martie”. „Încercăm să avem o relație previzibilă și stabilă cu Rusia”, a declarat Blinken, „ca ecou la recentele declarații ale lui Biden, care a propus un summit cu președintele rus, Putin, pentru luna viitoare”, transmitea agenția Associated Press. La rândul ei, France Presse informa că partea americană a evocat „o discuție productivă”, „constructivă”, „respectuoasă” și „cinstită”. „Nu a existat ceva deosebit astă seară, dar am pregătit terenul într-o manieră eficientă”, a declarat ziariștilor un înalt responsabil american”, citat de AFP.

Despre aceste convorbiri care au durat două ore a dat surprinzătotr de multe detalii agenția rusă știri TASS pe care le-a reluat site-ul „Știri din Rusia”. „Acestea sunt primele lor discuții personale de la numirea lui Blinken în funcția de secretar de stat al SUA. Înainte de aceasta, părțile au vorbit de două ori prin telefon. Serghei Lavrov a declarat că întâlnirea sa cu secretarul de stat american Anthony Blinken a fost constructivă; interlocutorul a arătat disponibilitatea de a rezolva problemele acumulate în relațiile bilaterale. Și, chiar dacă, la sfârșitul întâlnirii, gheața dintre Moscova și Washington nu s-a spart și nu a existat o ieșire comună în fața presei, fiecare dintre cei doi diplomați a exprimat în felul său un optimism reținut în privința unei posibile cooperări acolo unde, după cum a precizat, în engleză, Serghei Lavrov, nu există „păreri similare”, dar există „obiective similare”.

Despre relațiile bilaterale, sursa citată arată : „Poziția noastră este foarte simplă: suntem gata să analizăm toate problemele, fără nici o excepție, cu înțelegerea că discuția va fi cinstită, cu faptele pe masă și, desigur, pa bază de respect reciproc”, a declarat șeful MAE rus. La rândul său, secretarul de Stat Antony Blinken a arătat că relațiile stabile și previzibile între Rusia și Statele Unite ar veni în folosul popoarelor ambelor țări și al întregii lumi. „Tindem spre relații previzibile, stabile, cu Rusia; credem că este un lucru bun pentru poporul nostru, bun pentru poporul Rusiei și, de asemenea, bun pentru întreaga lume”, a spus el.
Surprinzător ori nu, TASS a dat detalii și despre dezacordurile dintre părți. „Avem divergențe serioase în evaluarea situației internaționale. Avem divergențe serioase în abordarea acelor probleme ce trebuie rezolvate pentru normalizare ei”, a afirmat Lavrov. „De asemenea, nu este un secret că între noi există dezacorduri. Iar când vine vorba despre aceste dezacorduri, după cum i-a declarat președintelui Vladimir Putin președintele Joe Biden, noi vom răspunde dacă Rusia acționează agresiv împotriva noastră, a partenerilor noștri, a aliaților noștri”, a arătat, la rândul său, Blinken.

Sinteza transmisă de TASS se referă și la puncte de colaborare. „Dacă înțeleg corect comunicarea  președinților noștri, care au avut câteva discuții telefonice, ei sunt de acord că noi trebuie să colaborăm pe acele probleme unde interesele noastre coincid (după cum a precizat, în limba engleză, ministrul rus, unde părțile nu au „păreri similare”, dar au „obiective similare”) și unde putem obține un rezultat pozitiv. Fie că este vorba despre situații conflictuale, fie, cel mai important, pe probleme de stabilitate strategică», a spus șeful MAE rus.

„Peninsula coreeană, situația legată de programul nuclear iranian, Afganistanul reprezintă teme în care reprezentanții noștri cooperează, deja, în mod activ”, a adăugat Lavrov.„Sunt multe domenii unde interesele noastre coincid,(…) fie că este vorba despre lupta împotriva COVID-19 și pandemie, de schimbările climatice, de soluționarea problemelor legate de programele nucleare ale Iranului și Coreei de Nord, precum și Afganistanul”, a arătat și secretarul de Stat al SUA. „Părerea noastră este că, dacă liderii Rusiei și Statelor Unite pot lucra împreună în spiritul colaborării, oamenii noștri, lumea va fi în mai multă siguranță. Este ceea ce ne și dorim”, a spus Blinken.

Rusia vrea „să se strângă molozul”

Un subiect bilateral sensibil îl reprezintă activitatea diplomaților celor două țări . Reamintim că, după venirea lui Biden la Casa Albă, între măsurile antirusești luate se află și cererea ca ambasadorul rus și alți mulți diplomați să plece la Moscova, decizie urmată de una similară a Kremlinului.Despre toate acestea sursa citată a relatat : „Șeful diplomației ruse a anunțat, de asemenea, disponibilitatea Rusiei de a „strânge molozul” rămas de la precedentele administrații ale Statelor Unite și care vizează funcționarea misiunii diplomatice a Rusiei în SUA și a celei americane în Rusia. „Vom fi gata să strângem molozul rămas moștenire de la anterioarele administrații ale Statelor Unite în privința funcționării misiunii diplomatice a SUA în Rusia și a celei ruse în SUA”.
Lavrov a reamintit că acest „cerc vicios” a fost inițiat de fostul președinte Barack Obama, „când părăsea Casa Albă, când proprietatea noastră diplomatică din Statele Unite a fost confiscată prin metode de radieri, iar diplomații noștri și familiile lor au fost expulzați într-o manieră nepotrivită și grosolană.” „Am îndurat mult timp și credeam că noua administrație, a lui Trump, va reconsidera, totuși, aceste decizii – acest lucru nu s-a întâmplat; dimpotrivă, Statele Unite au luat noi decizii antirusești, antidiplomatice în 2017 și atunci am fost nevoiți să răspundem. Este un fel de o reacție în lanț și ea, în opinia mea, nu convine nimănui și, astăzi, am simțit același sentiment și la colegii noștri americani”, a spus Lavrov.„Dacă nu vom asigura condiții normale pentru munca diplomaților, vom submina, de fapt, chiar rostul diplomației, care constă în construirea și menținerea punților și a dialogului”, a subliniat Lavrov.
De fapt, după părerea mea, ne aflăm în fața unei ofensive mediatice rusești, mult deosebită de trecut, în care se ignorau public problemele bilaterale, ca și cum nu ar fi existat, presa moscovită neputându-le discut,a întrucât erau puse la index.
Revenind la proiectata întâlnire Biden-Putin, faptul că partea americană a trimis la Geneva acel cargou militar indică în mod cert că ea va instala acolo un fel de stat major pentru toate reuniunile importante la care noul șef al Casei Albe urmează să participe. Pe urmă, ținând cont de starea sănătății lui Biden, cred că și aceasta a fost avută în vedere în măsurile pe care Casa Albă le-a avut în vedere înaintea acestei prime deplasări a lui în Europa, foarte urmărită atât de ziariști, cât și de comentatori din întreaga lume.
Oricum, un turneu extern al președintelui SUA este atent urmărit din principiu, acum însă, fiind vorba de elementele de mai sus și, înainte de toate, de probabilul său final apoteotic, primul summit ruso-american din epoca Biden, totul a căpătat o dimensiune aproape ieșită din comun.
Ce va fi, vom vedea la sfârșitul lunii iunie !

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.