Muzeul Naţional de Artă al României vă aşteaptă cu un program extrem de variat           

Biserici în biserici: micro-arhitecturi liturgice

Vineri, 10 august 2018, începând cu ora 12.00, Anita Paolicchi, doctorandă în istoria artei la Universitatea din Florența, va povesti despre „micro-arhitecturile” de argint care se află în colecțiile MNAR, în conferinţa Biserici în biserici: micro-arhitecturi liturgice. Numeroasele sale studii privesc Balcanii, locul de întâlnire culturală, artistică şi religioasă între Orient şi Occident.

În cursul conferinței vor fi prezentate unele dintre cele mai interesante obiecte din expoziția permanentă: chivoturile cu formă arhitecturală (multe din ele fiind mărturisiri ale frumuseții artistice din vremea lui Constantin Brâncoveanu), dar  și câteva exemple care se află în depozitul muzeului și care sunt puțin cunoscute publicului.

Analiza acestor obiecte micro-arhitecturale permite dezvoltarea câtorva teme complementare pentru înțelegerea nu numai a obiectului în sine, ci și a societății în care acesta a fost creat, folosit și păstrat. Fiind cel mai important vas sacru, chivotul a fost folosit și pentru a transmite mesaje suplimentare de tip politic: forma lui, care reprezintă des biserica pentru care a fost comandat, devine un instrument ce întărește legătura dintre ctitor și edificiu, mai ales în momentele istorice în care apărarea ortodoxiei devine un instrument politic în combaterea presiunii atât otomane cât și habsburgice. Aceste obiecte pot fi astfel discutate din multe puncte de vedere, cu argumente strict istorico-artistice, dar și – într-un sens mai amplu – istorice, antropologice și teologice.

Publicul va putea cunoaşte astfel unele obiecte care, fiind păstrate în depozite sunt inaccesibile și, de asemenea, conferinţa va permite o înțelegere mai bună a unor obiecte care, prezente în expoziția permanentă, sunt apreciate de obicei numai pentru valoarea lor estetică.

Anita Paolicchi este doctorandă în istoria artei la Universitatea din Florența (Școala doctorală inter-universitară „Pegaso”, Universități din Florența, Pisa, Siena). În anul 2015 a terminat un masterat în istoria artei la Universitatea din Pisa, cu o lucrare despre argintăriile liturgice bizantine și post bizantine cu forma arhitecturală, iar în anul 2016 a terminat un masterat în istorie medievală și premodernă la Universitatea din Cluj Napoca, cu o lucrare despre temele apocaliptice în operele argintarilor sași luterani din Transilvania. Fragmente din aceste cercetări au fost prezentate la conferințe naționale și internaționale din Veneția, Paris, București și Oxford.

Conferința marchează finalul perioadei de două luni de cercetare petrecute de Anita Paolicchi la MNAR și va dura aproximativ o oră.

Amintim şi alte evenimente programate în luna august la MNAR:

 Metamorfoze. Camee, geme și bijuterii

În 9 august, la ora 16.30, puteţi participa la  vizită ghidată în expoziția Metamorfoze. Camee, geme și bijuterii din colecția MNAR, intitulată Despre zei și zeițe şi prezentată de Carmen Tănăsoiu, curatorul expoziției, în Sala Oglinzilor a fostului Palat Regal, Galeria de Artă Europeană.

Circa o sută de bijuterii expuse, multe dintre ele prezentate publicului pentru prima oară, pun în valoare una dintre colecțiile mai puțin cunoscute ale muzeului, cea de gliptică și bijuterii: inele, sigilii, cercei și brățări pun în scenă investiția în imaginea personală de-a lungul diferitelor perioade istorice.

Obiectele selecționate acoperă aproape două milenii, din antichitate până în perioada interbelică: străluciri de metale prețioase și scânteieri diamantine reverberează în imaginarul colectiv până în zilele noastre. Îndrăgostiții de modă vor recunoaște cu ușurință în recursul la metale și pietre prețioase a căror valoare financiară este ușor reperabilă, o modalitate mereu actuală de a atrage atenția asupra statutului social, un mesaj simbolic susținut și de imaginile redate în geme, camee și sigilii.

Pentru a pune în valoare frumusețea pieselor, expoziția Metamorfoze. Camee, geme și bijuterii din colecția Muzeului Național de Artă al României este prezentată în Sala Oglinzilor din fostul palat regal a cărei somptuoasă decorație arhitecturală se face ecoul unor preocupări similare.

Veşmântul ca operă de artă

În 11 august, la ora 16.00, la  Muzeul Colecțiilor de Artă, în seria Colecția lunii, puteţi urmări  Dialog despre veșmânt ca operă de artă, susţinut de: Ilinca Damian, conservator Muzeul Colecțiilor de Artă și Alexandru Bejinariu, cercetător în filosofie, Asociația Culturală Hestugma, pornind de la Colecţia diplomatului Marcu Beza.

Va fi analizat discursul muzeal asupra operei de artă, punctând mecanismele teoretice și posibilitățile fenomenologice pe care acesta este fundamentat. În contrast, sunt aduse în discuție perspectiva filosofică din domeniu, pornind de la textele lui Martin Heidegger.

Marcu Beza (1882–1949) a fost un intelectual aromân, născut la Salonic și format la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, sub coordonarea lui Titu Maiorescu. Ajunge printr-o bursă de studii în Marea Britanie, unde rămâne profesor de limba română la King’s College în Londra, iar în 1920 publică prima gramatica a limbii române în engleză și lucrează la traducerea Amintirilor din copilărie de Ion Creangă. Intră în diplomație, inițial ca secretar al Ambasadei române la Londra, apoi consul general al României la Ierusalim, timp în care călătorește mult în sud-estul Europei, Asia Mica, nord-estul Africii și cercetează relațiile Țărilor Române cu țările din Balcani și din Orientul Apropiat. Pe lângă descoperirile cu caracter documentar (Portretul lui Ștefan cel Mare la Muntele Athos, portretul lui Neagoe Basarab cu fiul său Teodosie la Mănăstirea Dionisiu, Portretul lui Constantin Brâncoveanu la Muntele Sinai, Evangheliarul lui Matei Basarab la Cairo), Marcu Beza descoperă și cultura zonei Levantului pe care o adoptă.

În fotografiile din timpul excursiilor poate fi văzut îmbrăcat în straie orientale, la fel și în portretul realizat de Rodica Maniu. Costumul purtat de Marcu Beza în reședința sa prezintă un discurs alterat: fascinația purtătorului pentru cultura orientală. Veșmântul devine un element prin care purtătorul nu este parte a societății, ci iese în evidență ca diferit.

Veșmântul cade, iar felul în care el cade stabilește „cum îți stă”. El conferă greutate trupului, accentuându-i pașii, statura monumentală, dârză, impunătoare sau, din contră, îl poate ușura, îl face să pară zvelt, flușturatic. Prin veșmânt, ceva ni se arată sau ni se deschide: el este un fenomen a cărui esență este de a arăta acoperind, o acoperire revelatoare, de a prilejui o venire la lumină și o retragere ce angrenează cu sine o întreagă lume, concretă (contextul social) sau posibilă (estetismul). Cu alte cuvinte, veșmântul expune și se expune, în același timp voalând, acoperind.

Beza îl poartă indiferent de semnificația socială: îl poartă ca posibilitate estetică. Acest mod de purtare oferă preschimbarea de la obiectul uzual la obiectul estetic. Fără purtarea lui Beza, costumul ar fi fost poate prezentat ca obiect etnografic, descifrat din punct de vedere al simbolurilor și al conduitei sociale pe care o impune. Devenind parte din universul diplomatului, costumul leapădă vechiul discurs pentru a îngloba semnificația (pur) estetică oferită de purtarea de către un intelectual de sorginte occidentală.

Care este diferența dintre haina expusă în magazin și cea expusă în muzeul de artă? Ce legătură are acest tip de expunere cu expunerea prilejuită de veșmânt ca atare, anume cu expunerea trupului prin acoperire?

Ceea ce vedem în muzeu este veșmântul sustras purtării – expus ca atare în virtutea faptului de a fi fost purtat, dar de a nu mai fi vreodată destinat purtării. Expunerea veșmântului în muzeu, conservarea sa special în vederea acestui scop îl extrage din condiția sa ontologică inițială. Nepurtat, păstrează și expune potența unui discurs, ademenind privitorul să devină purtător și construind în mentalul colectiv o posibilitate estetică.

În 12 august, la ora 11.30 – În vizită la Conu’ Zambacu. Vizită ghidată la Muzeul K. H. Zambaccian

Vizita ghidată din 18 august, la ora 11.30, de la Muzeul Colecțiilor de Artă, Opera sub clar de… lupă se desfăşoară în Colecția Dona: N. Tonitza, „Fetița padurarului”

În 25 august, ora 11.00 – Colecția lunii: Marcu-Beza Hortensia și Vasile G. Beza – prezentare de Gabriela Vasiliu, ca parte a programului aniversar de marcare a 40 de ani de funcționare a Muzeului Colecțiilor de Artă;

În sfârşit, în 26 august, la ora 11.30, Un ceas pentru artă: „În atelierul artistului – vizită ghidată la Muzeul Colecțiilor de Artă.

În 14, 21 și 28 august, între orele  10.00 – 18.00, sunteţi invitaţi la Marțea Spațiilor Istorice în Corpul central al fostului Palat Regal

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.